Asculta acest articol
4 iulie este sărbătoarea naţională a Statelor Unite ale Americii, care aminteşte adoptarea Declaraţiei de Independenţă în 1776, un document de inspiraţie iluministă şi democratică, ce avea să stea la baza viitoarei Constituţii. O sărbătoare care încearcă să unească o naţiune formată din comunităţi extrem de diverse, care se confruntă în aceste zile cu mari tensiuni sociale.
În ultimele luni în SUA s-au produs mai multe scandaluri care evidenţiază problemele de mentalitate care separă societatea americană. Revolte ale populaţiei de culoare, un scandal cu trimitere la istorie (al steagului Confederaţiei statelor din sud, învinsă în Războiul de Secesiune din secolul XIX) şi, mai recent, reacţia virulentă din statele din “Bible Belt” (zona de sud unde domină creştinii evanghelici fundamentalişti) după ce Curtea Supremă a declarat că persoanele homosexuale au dreptul constituţional, garantat la nivel federal, de a se căsători.
Idealurile Declaraţiei de Independenţă
Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776.
Prima frază a Declarației afirmă ca o chestiune de lege naturală abilitatea unui popor de a-și asuma independența politică și recunoaște că motivele unei asemenea independențe trebuie să fie rezonabile și, prin urmare, explicabile, de aceea trebuiau să fie explicate. Următoarea secțiune, faimosul preambul, include ideile și idealurile care au stat la baza Declarației. Este deasemenea o afirmație a ceea ce este cunoscut ca „dreptul la revoluție”:
“Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimțământul celor guvernați, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, și să instituie o nouă Guvernare, stabilindu-i fundația pe astfel de principii și organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranță și Fericire.”
Prima semnătură, cea mai mare și cea care a devenit de-a lungul timpului cea mai cunoscută a fost a lui John Hancock, președintele Congresului Continental. Doi viitori președinți ai Statelor Unite au semnat Declarația, John Adams, al doilea președinte, și Thomas Jefferson, al treilea președinte. Cel mai în vârstă semnatar a fost Benjamin Franklin, la 70 de ani, în timp ce Edward Rutledge, la 26 de ani, a fost cel mai tânăr.
Amendamentele importante ale Constituţiei
Deşi Declaraţia de Independenţă proclama că toţi oamenii sunt egali, aplicarea practică a acestui principiu fiind mult mai dificilă. Sclavia nu a fost pusă în discuţie la momentul adoptării Constituţiei în 1787, urmând să fie abolită abia după războiul civil, în 1865. Segregarea rasială a continuat în unele state până în anii 1960, ducând la lupte de stradă şi mişcarea condusă de Martin Luther King, iar rănile anilor în care negrii erau consideraţi cetăţeni de mâna a doua se resimt până în ziua de azi, lucru dovedit de revoltele recente din Ferguson şi Baltimore. Asta în condiţiile în care Statele Unite au, de şapte ani, un preşedinte de culoare, în persoana lui Barack Obama. Iar de săptămâna trecută o altă formă de discriminare, cea sexuală, provoacă polemici foarte mari şi replici înfierbântate la nivel social, politic şi mai ales religios.
Pentru a înţelege ce se întâmplă în Statele Unite în ultimul timp, trebuie să ne amintim câteva din amendamentele Constituţiei, care sunt amintite în dezbaterea publică:
– Amendamentul 1: Congresul nu va elabora nici o lege care să impună o religie sau să interzică practicarea liberă a unei religiiş sau să restrângă libertatea cuvântului sau a preseiş sau dreptul poporului la întrunire paşnică sau de a adresa Guvernului petiţii privind repararea nedreptăţilor.
– Amendamentul 2: Deoarece este necesară pentru securitatea unui stat liber o miliţie bine orânduită, dreptul poporului de a deţine şi purta arme nu va fi încălcat.
– Amendamentul 14, paragraful 1, adoptat după războiul civil, în 1868: Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei lor sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care locuiesc. Nici un stat nu va elabora sau aplica vreo lege care să restrângă privilegiile sau imunităţile cetăţenilor Statelor Unite.
Revolte şi masacre cu substrat rasial
În luna august 2014, guvernatorul statului american Missouri a anuntat instaurarea stării de urgenţă şi asediu într-un cartier al oraşului Ferguson, acolo unde membrii comunităţii afro-americane s-au revoltat. Locuitorii din Ferguson au pornit o adevărată revoltă după ce un tânăr din comunitate a fost ucis de un poliţist. Oamenii spun că Michael Brown a fost împuşcat de mai multe ori, deşi ridicase mâinile la somaţiile poliţistului şi nu s-a opus reţinerii.
În aprilie 2015, între locuitorii orașului Baltimore și forțele de ordine a început un adevărat război. Mai multe focuri de armă s-au auzit în cursul nopții și orașul s-a transformat într-un câmp de luptă. Violenţele au izbucnit la scurt timp după funeraliile unui tânăr în vârstă de 25 de ani decedat în urma reţinerii sale de către poliţie. Freddie Gray a murit cu corzile vocale zdrobite și coloana vertebrală distrusă în proporție de 80% în jurul gâtului.
La mijlocul lunii iunie 2015, la biserica metodistă episcopală Emanuel din Charleston, Carolina de Sud, veche de 200 de ani, Dylan Roof a petrecut o oră în studiul Bibliei cu credincioşii înainte de a deschide focul. Tânărul american este acuzat de asasinarea a nouă persoane. Victimele sunt şase femei şi trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 26 şi 87 de ani. Roof pare să fi scris un manifest rasist, pozând cu arma în mână sau în faţa muzeului militar confederat. Textul postat pe site arată opinia atacatorului privind superioritatea albilor şi precizează că aceştia nu au motive să se simtă vinovaţi pentru modul în care îi tratează pe afro-americani. În urma acestui masacru în întreaga ţară a început o campanie împotriva drapelului Confederaţiei, un simbol încă important pentru locuitorii sudului.
Controversa căsătoriilor homosexuale
Cele mai recente evenimente au turnat gaz pe foc. Vinerea trecută, cuplurile gay din Statele Unite au primit dreptul constituţional să se căsătorească în toate cele 50 de state, în urma unei decizii a Curţii Supreme.
Cea mai înaltă jurisdicţie americană a statuat cu cinci voturi la patru că, potrivit Constituţiei, statele nu pot interzice căsătoria între persoane de acelaşi sex. Curtea a mai stabilit că este necesar ca toate statele americane să recunoască documentele de căsătorie emise legal homosexualiilor şi lesbienelor de către alte state.
Cele două probleme, care au fost dezbătute în aprilie, au fost aduse în faţa instanţei supreme de către cupluri gay şi lesbiene din statele Kentucky, Ohio, Tennessee, şi Michigan, care au pledat împotriva interzicerii de către unele state a căsătoriei între persoane de acelaşi sex sau a recunoaşterii documentelor de căsătorie emise cuplurilor gay sau lesbiene de către alte state.
În Statele Unite căsătoria este reglementată la nivelul statelor. Treizeci şi şase dintre cele 50 de state americane permiteau să se emită documente de căsătorie cuplurilor de acelaşi sex. Celelalte 14 state au interzis căsătoria gay fie prin legislaţie, fie prin referendum.
Statele au argumentat că interdicţiile pe care le-au impus căsătoriei între persoane de acelaşi sex – prin definirea căsătoriei drept o uniune între un bărbat şi o femeie de către o majoritate de legiuitori sau alegători – sunt o problemă de politică publică. Statele au afirmat că au dreptul să definească mariajul astfel încât să promoveze procreerea şi să furnizeze un mediu sigur pentru copii. Ele au afirmat, de asemenea, că numeroase state au organizat o dezbatere puternică cu privire la definirea căsătoriei şi au argumentat că, impunând ţării o definiţie naţională “uniformă” a căsătoriei, Curtea Supremă ar afecta această dezbatere.
Reacţii aspre din Bible Belt
Unul dintre liderii Bisericii evanghelice din SUA, predicatorul şi teologul Franklin Graham, într-un interviu exclusiv pentru Fox Nations, s-a arătat profund dezamăgit de decizia instanţei judecătoreşti supreme din ţara sa. Referindu-se la creştinii din SUA, Franklin Graham a menţionat că aceştia ar trebui să fie pregătiţi să facă faţă unor eventuale persecuţii ce ar putea să urmeze după decizia Curţii Supreme de Justiţie a SUA. Asta pentru că, după cum specifică amendamentul 14 citat mai sus, statele din “Bible Belt” nu se pot opune unei legi federale.
Fostul guvernator al statului Arkansas, Mike Huckabee, candidat republican la Preşedinţie, a remis o declarație de presă în care a precizat că nu se va “supune unei curți imperiale” și deciziei sale de a face legal mariajul homosexual în toate cele 50 de state. “Nu voi accepta unei curți imperiale, așa cum nici părinții noștri fondatori nu s-au supus Monarhiei Britanice. Trebuie să rezistăm și să respingem tirania judiciară, nu să ne retragem”, a afirmat el, citat de USA Today.
Procurorul General al Statului Texas, Ken Paxton, a afirmat că deciziția Curții reprezintă o diluare a instituției căsătoriei și că impactul asupra societății americane va fi unul profund. Paxton nu s-a limitat la atât și a spus că nimic nu va schimba adevărul simplu cum că mariajul este doar între o femeie și un bărbat.
“Ca să fie clar – legea în statul Texas definește căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie și poziția acestei instituții (Procurorul General – n.r.) este că nu există nicio referință în Constituția SUA despre un drept la căsătorie în afară de cel dintre un bărbat și o femeie. Primul Amendament protejează libertatea religioasă și dreptul de crede în mariajul tradițional fără a fi discriminat”, a afirmat Ken Paxton. Adică, în acest caz, Amendamentul 1 şi Amendamentul 14 sunt puse în opoziţie.
Rămâne de văzut cum va evolua situaţia din SUA. Discursul preşedintelui Obama de Ziua Independenţei este aşteptat cu mare interes, sărbătoarea naţională fiind un factor de unitate într-o ţară frământată care tocmai a menţionat, în strategia militară oficială, riscul unui război cu Rusia sau China.
Fii primul care comentează