Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă

Asculta acest articol

Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, a fost trimis în judecată, vineri, de procurorii anticorupţie pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul acestuia urmând să fie soluţionat de instanţa supremă.

UPDATE: Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat joi că trimiterea sa în judecată de către DNA nu îi schimbă cu nimic poziția, proiectele de viitor și atitudinea constant critică exprimată public.

UPDATE: Tăriceanu susține că el și partidul său sunt “demonizați la comandă” de către “divizia de presă controlată de Președinție”.

UPDATE: Tăriceanu spune că ”a luat cunoştinţă din mediul on line” de trimiterea în judecată

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov îl acuză pe preşedintele Senatului de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului.

Alături de Tăriceanu, a fost trimis în judecată şi Marian Marius Dorin, cu privire la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.

„În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:  La data de 15 aprilie 2016, în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, în depoziţia luată sub jurământ, a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea / îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată, mediatizat prin comunicatul nr 654 din 18 mai 2016.

Astfel, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre:
– retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului),
– implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare,
– actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri.

De asemenea, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu inculpaţii Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin şi Truică Remus, în contextul menţionat mai sus, întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate mai sus şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

În acelaşi context, inculpatul a mai precizat, că nu a avut o relaţie apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein.

Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.

În contextul instrumentării aceleiaşi cauze, la data de 28 aprilie 2016, inculpatul Marian Marius Dorin a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu angajarea lui Marcovici Marius Andrei, în calitate de consilier personal la Cancelaria primului ministru Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, urmare a înţelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein.

De asemenea, inculpatul Marian Marius Dorin, a afirmat în mod nereal că nu cunoştea activitatea şi atribuţiile de serviciu ale lui Marcovici Marius Andrei, în condiţiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice ca „omul lui Tal”.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se arată în comunicatul DNA.