Image 1
Image 2

Merită ca numele fostului primar Ferenţiu să fie dat unei străzi din Satu Mare?

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
De la stânga la dreapta: doamna Irina Popp, Doamna Ida Ferenţiu, Aurel Popp, Augustin Ferenţiu (în centru), Ludovic Matolcsy, Zoltan Tot. Viile Satu Mare în anul 1932 (foto: Muzeul Judeţean Satu Mare)

Până acum la data morţii lui Augustin Ferenţiu este pus semnul întrebării. Este trist să fii cel mai bun primar şi drept recunoştinţă posteritatea să nu reţină nici măcar data încetării din viaţă.

 

“Luna aceasta – scria pictorul Aurel Popp în martie 1960 – i-am condus pe ultimul lor drum pe doi prieteni din tinereţe: Augustin Ferenţiu, care timp de peste 10 ani a fost primarul oraşului Satu Mare şi pe Bodnár Károly, director şi inginer şef al  Societăţii de apărare împotriva  inundaţiilor de pe malul drept al Someşului, care în tinereţe a avut o mare contribuţie la drenarea  apelor mlaştinii Eced… Amândoi au fost bărbaţi importanţi şi de excepţie pentru Satu Mare, personalităţi puritane, drepte, cu o viaţă exemplară pentru cetăţenii oraşului…” Cine îi mai pomeneşte? Nici unul, nici altul nu au nici măcar un nume de străduţă în municipiul Satu Mare pentru care au făcut atâtea lucruri bune.

Augustin Ferenţiu a fost primul primar român după eliberarea din 19 aprilie 1919. A modernizat municipiul Satu Mare. S-a opus scoaterii din primărie a funcţionarilor de etnie maghiară. S-a bătut pentru ca Satu Mare să fie reşedinţa judeţului, la concurenţă cu Baia Mare.  A introdus canalizarea, care în bună parte funcţionează şi astăzi. A extins electrificarea publică, a pietruit şi asfaltat străzile.  Satu Mare a devenit sub conducerea lui unul dintre cele mai înfloritoare oraşe din România interbelică. Susţinător al culturii a contribuit imens la propăşirea culturală a municipiului Satu Mare. În timpul mandatelor sale erau invitaţi scriitori de frunte, Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Ion Agârbiceanu, precum şi actori şi muzicieni celebri. La Satu Mare au concertat George Enescu şi Bartok Bela. Politician moderat, fruntaş PNŢ, a fost un militant pentru drepturile minorităţilor. El este cel ce a demarat proiectul de ridicare a statuii dr. Vasile Lucaciu şi a contribuit şi la ridicarea monumentului dedicat dr. Lükö Béla. A contribuit personal la ridicarea catedralei greco-catolice din Satu Mare cu suma de 500 000 lei. A donat importante sume de bani şi pentru bisericile ortodoxe. Cu alte cuvinte a fost un sătmărean care a ţinut la oamenii şi oraşul său, fără deosebire de religie sau etnie.  Cu desăvârşire uitat, în vreme ce altora cu mai puţine merite li se ridică statui, Augustin Ferenţiu merită să reintre în rândul marilor personalităţi ale  municipiului Satu Mare. De asemenea şi inginerului Bodnár Károly trebuie să i se recunoască meritele.
   
Notiţe biografice din viaţa domnului Augustin Ferenţiu, păstrate de prietenul său, pictorul Aurel Popp

    Datorită prietenului său, pictorul Aurel Popp cunoaştem evenimentele petrecute la “Intrarea triumfală a Armatei Române în Sătmar la 19 aprilie 1919”. Discursul dedicat eliberării oraşului rostit de Augustin Ferenţiu în anul 1924 a fost publicat în Informaţia Zilei de Duminică, numărul 593 din 22 iunie 2014.    

La Arhivele Naţionale Satu Mare, fondul Popp Aurel, se păstrează şi câteva “Notiţe biografice din viaţa domnului Augustin Ferenţiu, primarul oraşului Satu Mare” pe care le redăm în rândurile ce urmează.
    “Dl. primar Augustin Ferenţiu s-a născut la 28 august 1872 în Satu Mare. A absolvit Liceul romano-catolic din localitate în 9 iunie 1890. După terminarea studiilor liceale a urmat un an Facultatea Teologică la Budapesta, apoi trecând la studiile juridice a urmat doi ani la Academia de drept din Oradea, iar doi ani la Universitatea din Budapesta, unde şi-a finalizat studiile.
    După terminarea studiilor universitare a fost candidat în biroul Domnilor Nagy Alexa şi Uray Geiza, foşti avocaţi renumiţi din localitate din 28 martie 1899 până la intrarea în administraţie, fiind numit conţopist la poliţia Comunală.
    A luat parte şi la războiul mondial cu gradul de sublocotenent până la data când a fost scutit din interes de serviciu.
    Domnul primar Augustin Ferenţiu şi-a început cariera administrativă la 25 martie 1902, când prefectul oraşului de atunci l-a numit conţopist la Poliţia Comunală.
    La 5 iunie 1902, concurând la postul de subnotar clasa I, devenit vacant în urma înaintării titlularului a fost ales de congregaţia municipală ţinută în 14 iulie 1902.
    Din anul 1903 până în decembrie 1909 a fost notar al consiliului comunal, funcţie câştigată prin concurs.
    Devenind vacant postul de consilier administrativ, în congregaţia municipală de la 6 decembrie 1909 a fost ales cu majoritate absolută, iar în Congregaţia de la 16 decembrie 1915 a fost ales cu unanimitate Consilier economic, întrucât ceilalţi candidaţi s-au retras declarând că faţă de domnul A. Ferenţiu nu voiesc a candida.
    În acest post a stat până în aprilie 1919 când a fost încredinţat de Consiliul Dirigent cu girarea agendelor primăriei, iar pe urmă a fost confirmat de minister şi definitivat ca primar. Când s-a înfiinţat consiliul comunal în anul 1922, a fost reales primar cu majoritate absolută, funcţie pe care o va deţine până în 1 septembrie 1929.
    În cariera administrativă Domnul primar Augustin Ferenţiu a excelat prin mult zel şi conştiinciozitate. Chiar în calitate de notar de consiliu şi consilier administrativ era referent al celor mai importante chestiuni, atât în consiliul comunal, cât şi în congregaţia municipală. S-a remarcat mai ales prin realizarea studiilor premergătoare necesare pentru înfiinţarea apeductului şi canalizării, în care scop a şi făcut o călătorie de studiu în străinătate împreună cu directorul Biroului de apeduct de atunci şi experienţele valoroase câştigate în urma studierii de aproape a sistemelor moderne de apeduct din străinătate le-a folosit la întocmirea planurilor proiectate, şi care lucrări au fost întrerupte din cauza războiului, reluate astăzi.
    A doua lucrare a sa de mare importanţă a fost întocmirea statutului organic al oraşului, care a servit de îndrumător administraţiei comunale până la intrarea în vigoare a noii legi administrative precum şi un statut special al funcţionarilor Primăriei.
    Dacă ne oprim puţin şi asupra diferitelor laturi ale activităţii sale în ceea ce priveşte încurajarea artelor, constatăm că întotdeauna Dl. primar A. Ferenţiu a fost de partea artiştilor. Domnia sa fiind el însuşi un muzicant pasionat, a prevăzut în bugetul oraşului după posibilitate ajutoare în această direcţie. A încurajat artiştii plastici, şi multe tablouri de ale pictorilor împodobesc pereţii diferitelor birouri ale Primăriei. Artişii întotdeauna au găsit la dl Primar Ferenţiu un sprijin sincer, iar societăţile culturale au fost ajutate după putinţă.
    Dl. A. Ferenţiu a fost iubit şi respectat de subalterni. Aceasta fiindcă a fost veşnic o pildă de modesite, de muncă şi conştiinciozitate în serviciul instituţiei. Dar n-a înţeles să se impună funcţionarilor săi prin asprime ci prin blândeţe şi demnitate”.

Cum a gestionat primarul Ferenţiu, situaţia angajaţilor din primăria Satu Mare?
 
    Vă prezentăm mai jos un exemplu de gestionare a unor situaţii delicate, “în acest oraş de frontieră.“

“Către Ministerul de Interne
Direcţiunea Personalului şi controlului Bucureşti
    Domnule Ministru!
    La ordinul DV. No. 4918 din 7 Februarie 1925 cu onoare ne raportăm, că la posturile vacante de la primăria oraşului cu municipiu Satu Mare s-a fixat nou concurs pe ziua de 1 Martie 1925 dândui-se cea mai întinsă publicitate. Concursul s-a publicat în Monitorul Oficial No. 43 în Revista Administrativă No. 4 şi în mai multe ziare din capitală şi din localitate.
    Acest concurs a dat ceva rezultat mai bun prezentându-se la unele candidaţi noi în afară de aceia care s-au prezentat şi la primul concurs.
    Conform Deciziunii Ministeriale No. 42084 din 18 Iulie 1924 numirile dela clasa VII-3 în sus având să se facă de către Ministerul de Interne cu onoare, vă înaintez procesul verbal al Comisiunei de Propuneri pentru numiri şi înaintări împreună cu cererile şi actele în chestiune rugându-ve să binevoiţi ai numi:
    1. pe Dl. Dr. Szilvassy Augustin avocat prim jurisconsult al oraşului în clasa VII-3;
    2. pe Dl. Dr. Erdely Traian fost prim-pretor clasa VIII-1 doctor în ştiinţele politice, consilier administrativ al oraşului clasa VII-3;
    3. pe Dl. Goschi Mathia fost ingener la serviciul de Poduri şi Şosele din Judeţul Satu Mare, inginer titrat, prim ingener al oraşului în clasa VII-3.
    Numirile la acele posturi până la clasa VIII-1 conform Deciziunii Ministeriale mai sus arătată s-a făcut de noi prin deciziunea noastră No. 62 din 6 Martie.
    Abaterile de la prima propunere s-a făcut în urma înţelegerii avute cu parlamentarii şi cu şeful partidului liberal din judeţul Satu Mare ţinându-se seamă şi de dorinţele populaţiei minoritare.
    Deci la postul de prim notar a fost propus Dl. Dr. Ambrozi Iosif subnotar la primăria oraşului Satu Mare, doctor în drept, avocat titrat, funcţionar de model, de sentimente bune şi cunoscând la perfecţie limba oficială.
     La postul de prim inginer a fost propus Domnul Inginer Goschi Mathia fost inginer la serviciul de Poduri şi şosele, om de carieră, asemenea de sentimente bune şi cunoscând limba oficială perfect. Am preferat să fie numit Dl. Ing. Goschi faţă de ingenerul Pop Aurel, care nu era absolvent de politehnică, ci de şcoală superioară montanistică, adică de specialitate minieră. Prin urmare la propunerea noastră şi interesele comunei au fost de a se lua în considerare.
    Alte diferenţe esenţiale între cele două propuneri nu sunt.
    Constat cu mare satisfacţie, că propunerile s-au făcut spre mulţumirea tuturora, care se pot considera de elemente de ordine în acest oraş de frontieră.
    Deci cu onoare ve rog să binevoiţi a aproba fără schimbare propunerea şi deciziunea noastră No. 62 / 1925.
    Primiţi, vă rog expresiunea deosebitei noastre consideraţiuni.
    Satu Mare la 7 Martie 1925
    Semnat: Ferenţiu, referent.”

În casa Ferenţiu din Satu Mare a funcţionat primul cerc de lectură, înfiinţat de Petru Bran

    După 1945 primarul Ferenţiu a pierdut tot. În casa familiei Ferenţiu din Satu Mare s-a făcut istorie. În casa Ferenţiu a funcţionat primul cerc de lectură în limba română înfiinţat de Petru Bran în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În casa lor a avut loc în 1872 a doua reuniune pentru înfiinţarea teatrului în limba română din Transilvania. Părintele său, Alexandru Ferenţiu, a fost primul avocat al tânărului profesor Vasile Lucaciu. Istoria nu se poate face fără personalităţi. Augustin Ferenţiu a fost unul dintre cei mai mari primari pe care i-a avut Satu Mare. El trebuie respectat şi cinstit deopotrivă de români şi maghiari pentru faptul că a reuşit să ţină un echilibru într-o perioadă istorică foarte dificilă.
    Într-o scrisoare din 25 iulie 1956 Aurel Popp îi scria pictorului Pirk Janos: “Gusti Ferenţiu mai trăieşte, are peste 80 de ani, dar se ţine destul de bine. A rămas fără nimic. I s-a luat tot, chiar şi via. Trăieşte cu greu…”.
    Nu s-au păstrat documente privind data exactă a morţii dar sursa cea mai credibilă este cea furnizată de pictorul şi prietenul său Aurel Popp.
    Trist. Să fii peste 10 ani primar al municipiului Satu Mare, să faci atâtea lucruri bune pentru acest oraş, iar posteritatea să nu păstreze nici măcar un act care să ateste data morţii. Figura, personalitatea, activitatea acestui primar deosebit, poate cel mai bun pe care l-a avut vreodată Satu Mare în epoca modernă, trebuie adusă în actualitate. Lui Emil Dandea primar la Târgu Mureş între 1922-1926 şi 1934-1937 i s-a ridicat o statuie. Augustin Ferenţiu merită să fie măcar pomenit din când în când.

Surse:
    Arhivele Naţionale Satu Mare, Fond Popp S. Aurel
    Idem, Fond Primăria Municipiului Satu Mare, Acte confidenţiale
    Colecţia particulară a istoricului Dr. Viorel Ciubotă
    Bujor Dulgău, Claudiu Porumbăcean,  Oameni din Sătmar, Solstiţiu, Satu Mare, 2000
    Judit Erdős, La capătul unei vieţi, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1999 

 

Ca urmare, vă punem următoarea întrebare:

[cardoza_wp_poll id=278]

6 comentarii

  1. In perioada iterbelica Romania a avut mari oameni de administratie dar si mari oameni de stat (Ionel Bratianu, Vasile Lucaciu, Nicolae Titulescu). In anul 1938 nivelul de dezvoltare al Romaniei era apropiat de cel al Frantei, iar strainii veneau in valuri sa se tabileasca in Romania si sa primeasca cetatenia eomana. Industria era in dezvoltare iar Compania CFR (fondata de Regele Carol I) era organizata dupa principii militare (cu comandanti militari) si era “a doua armata”.
    Din pacate stalinismul a distrus tot. Astazi nu mai avem nici mari oameni de administratie, nici mari oameni de stat, nici CFR. O simpla comparatie intre Primarul Augustin Ferentiu si primarul Kereskenyi Gabor arata adevarata diferenta. N-am nimic personal cu Gabor, am ceva cu organizatia pe care o repezinta. In timp ce Marele Primar Augustin Ferentiu “s-a opus scoaterii din primărie a funcţionarilor de etnie maghiară”, micul primar Kereskenyi Gabor se opune numirii in primarie a functionarilor de etnie romana. In timp ce Marele Primar Augustin Ferentiu a avut atitea realizari care se vad si astazi, “realizarile” micului primar Kereskenyi Gabor se vad deocamdata numai in conferintele de presa. De fapt, sa nu gresesc, el mai face cite ceva, cheltuie bani pentru expozitiile cu fotbalistul Puskas Ferenc, asta este intr-adevar o prioritate pentru orasul Satu Mare.
    Mai ramine o intrebare: Augustin Ferentiu este pomenit chiar si dupa aproape 100 ani. Gabor al nostru oare cit timp va dainui in istorie?

  2. Foarte bun articol, dar ar trebui publicate ca acesta mai des. Când în Satu Mare trăiesc cca. 20-30.000 de oameni cu domiciliul în oraş care în cel mai bun caz s-au născut aici, dar părinţii lor nu, iar cel puţin 15.000 de locuitori cu rădăcini adânci ai oraşului au plecat definitiv….., totuşi cine să ţină minte? Mulţi nu au de unde să ştie cum arăta oraşul în anii 70, când era plin de trandafiri şi era curat şi îngrijit. Şi toată lumea se plimba pe Corso în fiecare duminică şi ieşea la o cafea sau o prăjitură, sau o bere, mă rog. Cine să ţină minte? Generaţia feisbuc/internet, care stă cu capul n internet 24 ore/zi ?

Lasă un răspuns

Connect with

IFPLUSMONUMENTE ALE UNIRII ROMÂNIA

Oare cum ar fi schimbat Monumentul Unirii, proiectat de Aurel Popp, peisajul cultural și istoric al României, dacă ar fi fost realizat?

La doar un deceniu după Unirea din 1918, un grandios Monument al Unirii, gândit de Aurel Popp dar neconstruit din cauza costurilor și dezacordurilor, rămâne o pagină neîncheiată în istoria românească, reînviind astăzi întrebări despre identitatea națională.

This content is for IZ Digital+Print, IZ Duminica si IZ Plus 1 An, IZ PLUS 3 LUNI, IZ PLUS ANUAL, IZ Plus Lunar, IZ Plus si Ziarul Digital 1 An, IZ+ <35, IZ+ si IZ PDF 1 An, IZ+ si IZ PDF 3 luni, IZ+ si IZ PDF Lunar, IZ+ si PDF <35 1 Luna, IZ+ si Tiparit si PDF 1 An, IZ+ si Tiparit si PDF 3 Luni, and IZ+ si Tiparit si PDF Lunar members only.
Log In Join Now