16.11.2019 00.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Otto Nagy, Ioan Leitner, Grigore Ghere, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Guvernul Orban publică un bilanţ la 10 zile. (reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în Direct cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Asociaţiile de pensionari se prezintă. (reluare) 04.00 Descendenţii familiei Karolyi la Carei. 05.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Agresiunea asupra copiilor, tinerilor şi femeilor – un fenomen? 06.00 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Otto Nagy, Ioan Leitner, Grigore Ghere, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Guvernul Orban publică un bilanţ la 10 zile. (reluare) 10.00 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş.Titlul Emisiunii: Producţie bună de struguri la Halmeu. 10.45 Spiriduş Ghiduş 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Asociaţiile de pensionari se prezintă. (reluare) 14.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Otto Nagy, Ioan Leitner, Grigore Ghere, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Guvernul Orban publică un bilanţ la 10 zile. (reluare) 16.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Mircea Câcu. Titlul emisiunii: Pregătirea albinelor pentru iarnă. 17.00 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu, invitat: Ioana Zaharia. Titlul emisiunii: Cum menţinem relaţiile echilibrate? 17.45 Teleshopping 18.00 Religie (limba maghiară) cu Eva Laczko, invitat: Racz Ervin. Titlul emisiunii: Ce este după moarte? 19.00 Ştirile Săptămâni 20.00 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu invitat: Nicolae Mureşan. 21.00 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Liviu Marta, Kereskenyi Sandor. Titlul emisiunii: Muzeul Judeţean Satu Mare organizează o sesiune ştiinţifică despre fluxurile istoriei. 22.00 Sănătate Frumuseţe Stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitaţi: Camelia Iacob, Irina Tămăşan. 23.00 Panoramic Sportiv cu Constantin Demian. Titlul emisiunii: Rezultate excelente pentru Zanshin la europeanul de karate. 17.11.2019 00.00 Sport 01.30 Stand-by Comedy la Poesis 03.00 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Voicu Sichet. 04.15 Sănătate Frumuseţe Stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia 05.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Mircea Câcu. Titlul emisiunii: Renaşterea fanfarelor din judeţ. 05.50 Sănătate cu Mihaela Ghiţă, invitat: dr. Szilagyi Iosif. Titlul emisiunii: Diabetul şi stilul de viaţă. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 08.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş.Titlul Emisiunii: Legumicultori din Halmeu folosesc seminţe din străinătate. 09.30 Spiriduş Ghiduş 10.45 Teleshopping 11.00 Religie cu Mihaela Ghiţă invitat: Marcel Malanca. Titlul emisiunii: Postul Naşterii Domnului, postul faptelor bune. 12.00 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu, invitat: Ioana Zaharia. Titlul emisiunii: Cum menţinem relaţiile echilibrate? 12.30 Opinii ale scriitorilor pe marginea concursului de pălincă de la Poesis 13.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Răduc. Titlul emisiunii: Arbuştii fructiferi – culturi de nişă. 14.00 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu invitat: Spectacol aniversar Ana Holdiş Pop(partea a doua). 15.00 Teleshopping 15.20 Sănătate cu Mihaela Ghiţă, invitat: dr. Szilagyi Iosif. Titlul emisiunii: Diabetul şi stilul de viaţă. 16.00 Portret de artist invitat: Emeric Imre. 16.30 Documentar despre Vasile Lucaciu partea1. 17.30 Sănătate Frumuseţe Stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitaţi: Camelia Iacob, Irina Tămăşan. 18.20 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. Titlul emisiunii: Problematica mediului văzută de un important oficial. 19.00 Ştirile Săptămâni 20.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Răduc. Titlul emisiunii: Arbuştii fructiferi – culturi de nişă. 21.00 Russian night la Poesis cu Tania Pop 22.30 Info Studio cu Mihaela Ghiţă, invitat: Răzvan Roşu. Titlul emisiunii: Pe urmele lumii tradiţionale. 23.30 De dragul artei, invitat: Alexandra Prodaniuc. 18.11.2019 00.30 Sport 02.00 Stand-up Comedy la Poesis. 03.30 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia. 04.30 Recital de pian 05.30 Portret de artist 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştirile Săptămâni 08.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.30 Religie cu Mihaela Ghiţă invitat: Marcel Malanca. Titlul emisiunii: Postul Naşterii Domnului, postul faptelor bune. 09.20 Spiriduş Ghiduş 10.15 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: bătrânii sunt frâna agriculturii. 11.20 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia. 12.00 Teleshopping 12.15 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu invitat: Spectacol aniversar Ana Holdiş Pop(partea a doua). 13.30 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Voicu Sichet. 14.25 Religie (limba maghiară) cu Eva Laczko, invitat: Racz Ervin. Titlul emisiunii: Ce este după moarte? 15.15 Sănătate cu Mihaela Ghiţă, invitat: dr. Szilagyi Iosif. Titlul emisiunii: Diabetul şi stilul de viaţă. 15.45 Teleshopping 16.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Răduc. Titlul emisiunii: Arbuştii fructiferi – culturi de nişă. 17.00 Panoramic Sportiv cu Ionuţ Blăjean, invitati: Dorel Simion, Daniel Ion, Florin Mulcuţan.Titlul emisiuni: Starea boxului românesc dezbatută la Satu Mare. 18.00 Audienţe în direct cu Mihai Sălceanu (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Dezbatere Electorală, cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct cu Mihai Sălceanu (reluare)

Primarul Ferenţiu şi-a rostit discursul dedicat eliberării oraşului Satu Mare în anul 1924

Scris de Adriana Zaharia, 07 iulie 2014 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Augustin Ferentiu - primarÎn 19 aprilie 1924, la cinci ani după eliberarea oraşelor Satu Mare şi Carei, primul primar român al municipiului de pe Someş, Augustin Ferenţiu a rostit un discurs în care elogiază trupele Armatei Române. 

“INTRAREA TRIUMFALĂ A  ARMATEI ROMÂNE ÎN SĂTMAR LA 19 APRILIE 1919

Mi s-a dat de către Casa Culturală Română plăcuta însărcinare, ca să vă istorisesc evenimentele, cari s-au petrecut în oraşul nostru în ziua de 19 aprilie 1919.

Reamintirea acestor evenimente istorice şi astăzi ne face via impresie a deşteptării noastre din somnul cel de moarte – la realitatea fericită.

Întâmplările zilei de 19 aprilie 1919 însă aşa cum se prezintă, izolate pe scena ce se numeşte oraşul Satu-Mare, nu se pot înţelege şi aprecia dintr-o scurtă recensiune a manifestărilor locale fără cunoştinţa raporturilor ce era între aceste evenimente locale şi acela generic de mult mai mare importanţă.

Deci avem să mergem puţin înainte.

În octombrie 1918 războiul mondial se apropiase de sfârşit. Ultimele faze au fost ruperea şi prăbuşirea frontierei austro-ungare în Italia, urmată de evenimentele politice detronarea dinastiei Habsburgice şi proclamarea republicei ungureşti în 31 octombrie 1918.

Sub regimul republican în părţile ardelene locuite de români, după putinţă s-au validitat principiile lui Wilson.

În ţinuturile noastre, căpitanul Oancea a organizat gărzile naţionale

A contribuit mult la această vizită generalul Berthelot, care a cutreierat acele regiuni a fostei monarhii austro-ungare, ce era populate de naţionalităţi. Regimul republican maghiar a admis adunarea naţională romană de la 1 Decembrie 1918 la Alba Julia, în care s-a declarat unirea Ardealului cu patria mumă. S-a tolerat organizarea gărzilor naţionale cu atât mai mult, că guvernul republican, nu a fost în măsură să asigure ordinea şi liniştea ţării. Aici în ţinuturile noastre căpitanul Oancea a organizat gărzile naţionale care a avut rol important chiar la intrarea armatei române. Un gardist din comuna vecină Jidani de exemplu a fost decorat pentru concursul ce l-a dat trupelor asediante. În specie în oraşul Satu Mare, nu s-a înfiinţat gardă naţională română din cauza că eram foarte puţini români în acest oraş. Deci s-a organizat gardă civilă, la care şi noi românii, câţi eram am făcut parte. S-a înfiinţat însă sfatul naţional român şi în oraşul nostru.

În 21 Martie 1919 guvernul republican maghiar terorizat de socialişti a scăpat din mână puterea dând loc sovietelor comuniste. Cu data aceasta s-a răsturnat tot ce se numeşte ordine şi legalitatea în ţară şi a început să domnească teroarea bolşevică.

S-a constituit şi în oraşul Satu-Mare sfatul bolşevic ce se numea “Directoriu”

La începutul lunei Aprilie 1919 într-o zi a plutit asupra oraşului nostru un avion român, din care s-a aruncat mii de afişe, prin cari ne îmbărbăta fraţii de dincolo de frontieră, ca să nu disperăm, să nu credem minciunelor şi să fim încă cu puţină răbdare, că în scurt timp vom fi scăpaţi de sub jugul străin.

Sub regimul comunist s-a constituit şi în oraşul Satu-Mare sfatul bolşevic ce se numea „Directoriu”. S-a instalat la Primărie şi la reşedinţa episcopească. Acest Directoriu a preluat şi administraţia comunală. Spre norocul nostru însă mai mult s-a ocupat de propagandă politică şi socială decât de administraţie.

Activitatea directorului în ceea ce priveşte administraţia comunală s-a mărginit la diferite recensăminte, cari erau foarte jignitoare populaţiei, la statistica de locuinţe punându-se în vederea tuturor, că locuinţele confortabile se vor ocupa de proletari, cari a stat destul în locuinţe proaste.

S-a mai estins activitatea directorului asupra sechestrării de bijuterii, haine, rufe, alimente, etc.

S-a comunizat toate averile particulare în instituţiunile publice, şcoli, internate, teatru, mănăstirile călugărilor şi surorilor de caritate, călugărilor, preoţilor şi călugăriţelor li s-a impus ca să-şi lepede hainele călugăreşti şi să îmbrace haine civile.

A făcut mari servicii oraşului Dl. Revizor şcolar Dariu Pop 

De frica armatei române, directoriul a transportat la Budapesta efectele aflătoare în casieria oraşului în valoare de 5.000.000 Coroane.

(Aceste valori le-am transportat acasă fără scădere graţie D-lui Colonel Rădulescu, fost comandant de brigadă, care ne-a mijlocit ca să putem călători cu tren militar la Budapesta îndată după intrarea trupelor române în capitala Ungariei, şi graţie D-lui General Mărdărescu, care ne-a dat voie să transportăm valorile din Budapesta. Cu această ocaziune a făcut mari servicii oraşului Dl. Revizor şcolar Dariu Pop fost locotenent de Vânători de Munte prin concursul preţios ce l-a dat delegaţilor oraşului< primarului şi şefului contabilităţii pe care i-a însoţit la cererea consiliului comunal.)

În Satu Mare era în timpul bolşevismului un detaşament săcuiesc. Directoriul comunist însă nu avea încredere la aceşti soldaţi. A fost trimis din centru un delegat politic pe lângă acest comandament, numitul Fridirich Karikas muncitor de fier. Divizia săcuiască a fost lăsată în rezervă, numai o mică porţiune din frontieră a fost păzită de săcui, la comuna Ilba. La frontiera de-a stânga Someşului, la comuna Tamaia-Pomi Borleşti-Ardusat erau trupe roşii bolşevice.

Trupele române în 1918 pe la Crăciun au înaintat până la Baia Mare şi au stat în faţa trupelor comuniste pe frontiera menţionată până în Sâmbăta Patimilor, când deodată cu trupele romane dela frontiera din Bihor şi Sălaj a înaintat spre Tisa.

Pe frontiera Ilba-Tamaia mereu a fost lupte mai mici, în aceste lupte a căzut prizonieri la bolşevici 6 ofiţeri români, un confesor ai 60 soldaţi cari era internaţi aici în Cazarma Regina Maria şi era daţi consiliului de răsboiu bolşevic.

Tot în această cazarmă era deţinuţi 4 ofiţeri săcui cari au fost arestaţi ca anterevoluţionari pentru faptul că s-a dat o granată peste un delegat din centru, numit Molnar care a fost trimis pentru organizarea trupelor roşii dela frontieră. Atentatul nu a reuşit, însă ofiţerii  au fost traşi la răspundere şi daţi judecăţii. În 18 aprilie 1918 era să se întrunească Consiliul de Răsboiu bolşevic să-i judece, însă în urma informaţiunilor sosite dela frontieră s-a amânat. În aceiaş zi seara sfârşindu-se domnirea comunistă, în 19 Aprilie 1919 au fost eliberaţi.

Să ţinem însă rând de istorisirea evenimentelor.

16 aprilie 1919 – fostul Ministru de Interne Dr. Vincze Nagy intermediază o înţelegere între români şi secui

În 16 Aprilie 1919. D. Dr. Ilie C. Barbul advocat, dr. Andrei Dobosi advocat şi Dr. Silviu Pop primprocuror la invitaţia fostului Ministru de Interne în guvernul republican maghiar, Dr. Vincze Nagy fac parte la o consfătuire, ce a avut loc în casa numitului ex-ministru în Satu Mare. Colonelul Cratohwil comandantul Detaşamentului Săcuiesc încă se afla la casa d-lui Dr. Vincze Nagy, însă sta într-o altă cameră. Dl. Vincze Nagy mijloceşte înţelegerea între cele două părţi. La telefon s-a anunţat, că dinspre Debreţin sosesc la Satu Mare 4 companii de teroare din armata roşie. D-nii Dr. I.C. Barbul şi Dr. Silviu Pop au fost rugaţi că la orele 4 p.m să plece cu automobilul Detaşamentului, să treacă peste frontieră până la trupele române cerând muniţie pentru săcui ca aceştia să poată rezista trupelor de teroare şi să poată susţinea ordinea până la intrarea trupelor române.

La ora 4 D-nii numiţi s-au prezentat. Li se spune însă că automobil nu stă la dispoziţie, să poftească trăsura.

Văzând lipsa seriozităţii din partea celor cari au cerut concursul lor, a renunţat la ori şi ce intervenţie.

S-a mai făcut încă o încercare în aceiaş zi tot de către Dl. Vincze Nagy, că prin intelectuali români din localitate să ia contact cu trupele rămâne dela frontieră. În acest scop a fost rugaţi D-nii Dr. Mihai Pop advocat şi Dr. Andrei Dobosi advocat, că anume în altă zi la orele 2 p.m. să plece peste frontieră şi să ceară comandamentului trupelor române liberă retragere pentru Detaşamentul Săcuiesc. Locul de întâlnire a fost fixat la cimitirul romano-catolic. D-nii dela Divizie nici de astă dată nu s-au prezentat cu automobilul. Dl. Dr. Mihai Pop a făcut reproşuri D-lui Vincze Nagy pentru bătaia de joc şi cu toate că D-nul Vincze Nagy a mai insistat pe lângă el arătând că nu el este vina ci situaţia extraordinară, a refuzat cu desăvârşire, ca să mai facă încercări de intervenţie cu atât mai mult, că se svonise deja, că trupele române a rupt frontiera armatei roşii şi sunt în înaintare spre Satu-Mare.

17 aprilie 1919 – membrii Directoriului au predat 1.250.000 Coroane

Joi în 17 Aprilie 1919. Seara, Directoriul comunist s-a desfiinţat. Consiliul orăşenesc numaidecât s-a întrunit şi a preluat administraţia, luând măsurile necesare pentru paza oraşului. Toată noaptea a stat în permanenţă ţinând contact cu comandamentul săcuilor. Comenduirea pieţei în această noapte precum şi în ziua următoare a fost ţinută de către Locotenent Colonelul Cseko.

Dl. Dr. Ştefan Lenard fost ajutor de primar cu concursul Locotenent Colonelului Cseko şi altor ofiţeri a dat peste membrii Directoriului, cari era gata de plecare şi provocându-i ca să predea valorile oraşului aflătoare la ei, aceştia s-a declarat că sunt dispuşi la aceasta, dacă li se va asigura libera plecare şi pază în contra eventualelor insulte. Aceasta li s-a promis şi ei au predat 1.250.000 Coroane. În noaptea zilei de 17 Aprilie 1919 cu preţiosul concurs al jandarmilor rurali au fost scoşi din închisoarea Consiliului de Răsboiu bolşevic acei 6 ofiţeri români prizonieri şi acel confesor care erau arestaţi în Cazarma Regina Maria/atunci cazarma honvezilor/ au fost transportaţi apoi la tribunal să fie scutiţi de ori şi ce primejdie.

Vineri în 18 aprilie 1919. Înainte de masă foştii membri ai Directoriului comunist s-au adunat în curtea Casei Cercuale de unde sub paza soldaţilor săcui a plecat la gară. S-a dat sus într-un vagon special, trenul apoi a plecat cu ei la orele 9 la Debreţin spre Mateszalka fiindcă linia dreaptă spre Careii Mari era deja ameninţată de trupele române.

18 aprilie 1919 – în curtea Liceului Reformat are loc o adunare la care participă 5000 de cetăţeni

Vineri, în această zi după masă Dl. Ludovic Belteki reformat conchiamă o adunare poporală în curtea liceului reformat, la care ia parte cel puţin 5000 cetăţeni. Adunarea este deschisă şi presidiată de Dl. Dr. :tefan Lenard ajutor de primar. El dă seama despre măsurile luate în urma desfiinţării Directoriului comunist apoi provoacă pe cetăţeni ca să se prezinte la garda civilă pentru menţinerea ordinei după retragerea trupelor săcuieşti. Domnul Belteki în conferinţa sa spune că comunismul bazat pe teroare a dat faliment. Funcţionarii şi-au ocupat posturile. Valorile sechestrate se vor reda proprietarilor justificaţi şi se va aplica legea excepţională a statariului.

După mai multe discursuri adunarea declară că pentru oraşul Satu-Mare s-a sfârşit regimul comunist, se restabileşte libertatea presei, se vor reda tuturor lucrurile reachiziţionate şi sechestrate de Directoriu. Delegaţii bolşevice de pe lângă autorităţi numai decât se vor da afară. Funcţionarii se vor reintegra în posturi şi se va organiza garda civilă.

După adunarea poporală, iară s-a întrunit consiliul orăşenesc şi a continuat serviciul permanent toată noaptea în biroul şefului poliţiei şi la oficiul de aprovizionare în cabinetul fostului consilier Dr. Octavian Pop. Deoarece la Primărie se făcea o curăţire generală şi restabilirea situaţiei anterioare. La Primărie toate erau răsturnate, birourile schimbate, mobilierul transportat, care încotro. Sala mare a primăriei era complectamente murdărită de garda roşie. Altfel daune mai simţitoare nu s-au făcut, decât că s-a furat 9 maşini de scris. Diseară însă nici urmă nu s-a mai văzut a gospodăriei comuniste afară de 2 -3 fire rupte de telefoane ce a fost instalate de comunişti.

În aceste zile de însămnătate istorică membrii consiliului orăşenesc era Dr. :tefan Lenard, primar ajutor, primarul titular în novembrie 1918 sa retras în pensie – Dr. Octavian Pap, Dr. Zoltan Pap, Andrei Szekely consilier, Dr. Ernest Pirkler consilier nu era în Satu-Mare, a fost greu bolnav şi operat la clinica din Budapesta, Dr. Alexandru Antal prim juristconsult, Adalbert Figus şeful contabilităţii şi eu care atunci eram consilier. Am să constat, că a făcut servicii preţioase oraşului Dnii Dr. Mihai Pap, Dr. Andrei Dobosi, Dr. I.C. Barbul advocaţi, Dr. Josif Nagy fost şef de poliţie şi Carol Hajdu funcţionar, precum şi D-nii Jonel Cloaje astăzi maior în armată şi Rudolf Bartl foşti căpitani în armata austriacă, cari alături cu consiliul orăşenesc a stat în permanenţă 3 zile şi 3 nopţi.

În noaptea zilei de 18 aprilie 1919 Dl. Dr. Mihai Pap, Dr. Andrei Dobosi, Dr. Augustin Silvaşi cu mine împreună a intervenit la primul procuror pentru eliberarea ofiţelor români transportaţi la tribunal în noaptea anterioară.

Dl. primprocuror Dr. Silviu Pop i-a pus numai decât în libertate.

Apoi a urmat o emulaţie nobilă între noi băştinaşii sătmăreni care pe care anume dintre ofiţeri să-l găzduiască.

Dupăce i-am plasat la căşile noastre ne-am întors la poliţie. Era noaptea la orele 12.00, când am primit cel dintâiu aviz telefonic îmbucurător că anume trupele române de fapt sunt în înaintare. Între comuna Jidani şi Moftin s-a tăiat sârmele telegrafice şi patrule de cavalerie a transversat linia ferată între Jidani şi Ghilvaci. Nedurmiţi dar într-o fericită aşteptare am privit primele raze a soarelui în dimineaţa zilei de sâmbătă 19 aprilie 1919.

Era sâmbăta patimilor şi noi eram în aşteptarea învierii dar nu numai a răscumpărătorului domnul nostru Isus Christos, ci şi a învierii neamului nostru românesc.

Era o zi senină dulce de primăvară.

Detaşamentul săcuilor în zori de zi a început să se retragă, – întâiu a plecat unităţile retrase dela frontieră apoi reservele, cari era plasate în oraş. La orele 10 înanite de masă a plecat artileria şi pe urmă trenul cu bagaje.

Populaţia aştepta înfricoşată retragerea dela frontieră a trupelor roşii. Această retragere însă nu a urmat, fiindcă trupele bolşevice neorganizate parte a fost împrăştiate de trupele române înaintând spre Sătmar, parte a fost desarmate de trupele de cavalerie cari în marş forţat dela Hodod/Sălaj/ a sosit mai nainte la barierele oraşului decât bolşevicii fugăriţi de la frontiera Tamaia- Ardusat.

În dimineaţa zilei de 19 aprilie 1919 consiliul orăşenesc era pregătit pentru primirea trupelor române 

În 19 aprilie dimineaţa a fost scoşi din prinsoare şi acei 60 soldaţi români, cari ca prisonieri era internaţi în casarma honvezilor. Le-am dat arme în mână şi i-am pus pază oraşului sub conducerea Dlui fost căpitan Jonel Cloaje şi a foştilor ofiţeri ai armatei austro-ungare. Cu toţii era băieţi cinstiţi şi de încredere, cari sub domnirea comunismului s-a retras dela ori şi ce serviciu militar.

Sfatul naţional român şi consiliul orăşenesc stă gata pentru primirea trupelor române.

Înainte de 9 ore cu ceva împreună cu Dnii a plecat întro trăsură împreună cu dnii Dr. Mihai Pap, Dr. Andrei Doboşi, Adalbert Figus şi Gavril Pauşan locotenent în armata română care era unul dintre ofiţerii prinsonieri eliberaţi de noi. Am luat direcţia spre Păuleşti în ferma convingere, că primele trupe române numai pe şosea dela Valea Vinului spre Păuleşti pot să sosească dinspre frontiera liberă Tamaia. Aveam pe lângă noi doi plutonieri de jandarmi călare, dintre cari mai ales Antoniu Mitagor, băiat brav, merită să nu fie dat uitării numele lui. Aceştii a plecat înainte până la locul unde a dat de trupele roşii. Întorcându-se ne-a raportat, că trupele roşii sunt în linia comunei Cărăşeu retrăgându-se în complectă disordine.

În acelaşi timp întâlniserăm voluntarii săcui şi o baterie cu 4 tunuri în retragere. Deci ne-am întors cu atât mai mult, că oprindu-se la moara cu aburi ni sa spus la telefon, că pe altă cale se apropie trupe române şi anume dinspre comuna Doba, cari au să sosească mai nainte decât cele dela frontiera Ilba-Tamaia. Întorcândune consiliul orăşenesc a hotărît ca să plec însoţit de Dl. Adalbert Figus fost şef al contabilităţii spre întâmpinarea trupelor române luându-ne drumul pe şosea transversală spre comuna Doba.

Am plecat la orele 11. Abia am trecut peste bariera dela podul Someşului ne-am întâlnit cu o patrulă de cavalerie constătătoare dintr-un ofiţer şi 6 roşiori.

Ne-a oprit. Am spus ofiţerului, că plecăm spre întâmpinarea trupelor. Ne-am legitimat, apoi dându-ne un soldat pe lângă noi ne-a dat drumul.

Am plecat mai departe şi cam pe la cârciuma din Vetiş, ne-am întâlnit cu avantgarda diviziei de cavalerie, care înainta din spre Hodod/judeţul Sălaj/la Satmar, Comandatul avantgardei era colonelul de roşiori Ressel.

Mărturisesc, că eram mult emoţionat. În câteva cuvinte l-am rugat pe Dl. Colonel să cruţe oraşul Satu-Mare de jaf şi bombardament. L-am asigurat că în oraş nu mai sunt trupe inamice şi prin urmare trupele române pot să intre fără nici o resistenţă.

Dl. Colonel Ressel a spus că să ne întoarcem numai decât şi să publicăm în întreg cuprinsul oraşului, ca până la orele 3 după masă toate armele să se adune la primărie, populaţia să se poarte liniştit, pentru trupe să se îngrijească de apă şi pe la orele 3 să se adune la primărie 30 cetăţeni fruntaşi. La 3 ore va sosi Dl. General Davidoglu în localitate şi va lua măsurile cuvenite.

Noi ne-am repezit spre Sătmar şi am esecutat ordinile primite.

La vestea sosirii armatei s-a aglomerat multă lume în piaţa oraşului. Era la orele 12 când garda civilă a împrăştiat lumea, necumva să aibă aspectul unei demonstraţiuni. Până când noi eram plecaţi spre întâmpinarea armatei Dr. I.C. Barbul a plecat cu o trăsură de a primăriei la podul Someşului având drapel mare alb cu sine. În acele momente a sosit şi prima patrulă de cavalerie la pod cu care ne întâlniserăm mai înainte. Soldaţii şi caii era acoperiţi cu prav. A stat puţin până când s-a aranjat şi apoi a plecat înainte pe calea Dragoş Vodă, Bulevardul Ferdinand, Strada Regina Maria, şi fără de a se opri în piaţă, a mers mai departe pe Str. Lucaciu, Str. Mihai Viteazul, Str. :tefan cel Mare, Str. General Berthelot şi Bulevardul Unirii (Să înţălege că atunci străzile avea alte numiri. Aceste sunt numiri noi) urmărind Detaşamentul săcuiesc.

19 aprilie 1919 – la orele 13.45 a sosit dinspre Str. Cetăţii în Piaţă colonelul Ressel însoţit de ofiţeri şi de o baterie

Era la 12 şi 35, când patrula a traversat piaţa. La un ceas fără un sfert a sosit dinspre Str. Cetăţii în Piaţă colonelul Ressel însoţit de ofiţeri şi de o baterie, care numaidecât a fost plasată în faţa hotelului Dacia. Colonelul Ressel a mers călare până la primărie, unde a fost bineventat de Dr. :tefan Lenard.

Colonelul pe scurt a repetat ceia-ce a spus delegaţilor că până la orele 3 sunt de a se aduna toate armele la primărie şi că la orele 3 şi 20 tot la primărie să fie întruniţi 30 cetăţeni fruntaşi împreună cu consiliul orăşenesc pentru primirea generalului Davidoglu.

Colonelul apoi a plecat cu suita sa la masă la hotelul Dacia. Între aceste divizia de cavalerie cu încetul a sosit pe Str. Cetăţii în piaţă. Înainte vinea o trupă de biciclişti, apoi cavaleria, 8 soldaţi cu fanfare în frunte cu un tambur, după ei iară cavalerie, pe urmă mitraliere şi artilerie.

Trupele s-a plasat în careu în mijlocul pieţii.

Văzând atitudinea paşnică a armatei s-a adunat din nou multă lume în piaţă admirând trupele române, cari s-a presentat admirabil. Soldaţii bine îmbrăcaţi, bine echipaţi, caii frumoşi, şi peste tot s-a manifestat o disciplină complectă. Era un tablou impunător mai cu seamă, ca pe aici era vestea că trupele române sunt prost echipate, armament inferior, soldaţii desculţi, etc.

La orele 3 sa întrunit în sala primăriei consiliul orăşenesc şi nu numai 30, ci peste 100 de cetăţeni de căpetenie.

Generalul Davidoglu a sosit exact la 3 şi 20. În piaţă în faţa primăriei a fost salutat la sosire de Dl. advocat Dr. A. Doboşi. În sala primăriei toţi a stat sus când a intrat Dl. general şi a fost primit cu aclamaţiuni „Trăiască”.

Dl. general a mulţumit salutările şi sa plasat lângă scaunul presidial. Stând în picioare a ascultat felicitarea ajutorului de primar Dr. Lenard, ce a fost tălmăcită, pe româneşte de fostul căpitan Jonel Cloaje.

„Nu ştim” -spuse Dl. Dr. Lenard -în cât se va respecta de imperiul român limba maternă a populaţiei maghiare şi autonomia oraşului, dar ştim că faţă de stupiditatea bolşevismului Dv aduceţi cultura occidentului civilizat. Pentru susţinerea ordinei publice vă oferim serviciile noastre. Vă salut în numele populaţiei acestui oraş.”

Generalul Davidoglu şi-a rostit discursul cu pauze ca să poată fi tradus şi în maghiară

Dl. General Davidoglu a răspuns următoarele:

Nu ca inamici am venit ci ca fraţi porniţi la ordinul Antantei, ca să asediem linia demarcaţională. Respectăm toată lumea cinstită, numai a bolşevismului adversari suntem.

Cu sosirea armatei române se va restabili ordinea dinaintea revoluţiei. Funcţionarii fără deosebire pot să-şi ocupe posturile şi autorităţile vor continua activitatea lor conform ordinilor ce se vor publica.

Cu încredere aşteptăm deciderea antantei, ori ce să fie aceasta”.

Populaţia are să fie liniştită. Cetăţenii cinstiţi se vor lăsa în pace. Oraşul este scutit de jaf, fiindcă şi-a deschis porţile benevol înaintea armatei române. Nimene nu va fi internat.

Trupele pleacă mai departe, numai atâta armată va rămâne în oraş câtă este indispensabilă pentru susţinerea ordinei. Dacă va fi linişte în oraş nimeni nu-i va face nici o nedreptate. De astăzi înainte însă să nu mai fie nici amintire de bolşevism.

Discursul a fost des întrerupt de aplause. Că să fie înţăles şi de lumea ungurească, Dl. general a ţinut pauză după fiecare proposiţiune şi a lăsat să se traducă pe ungureşte de căpitanul Cloaje.

După adunare Dl. general sa retras în cabinetul primarului împreună cu ofiţerii superiori şi a stat puţin cu membrii sfatului naţional român şi cu consilierii orăşeneşti.

Seara la 8 a fost un mare banchet oferit de primărie. Cu această ocasiune împreună cu ofiţerii trupelor asediante 500 persoane a luat parte la masa organizată în hotelul Dacia.

Toată lumea era încântată şi mulţumită. Sa rostit multe toasturi chiar şi din partea ungurilor.

În 20 aprilie 1919 în zorii de zi s-a terminat banchetul. Trupele, afară de acele cari a fost destinate pentru paza oraşului, a plecat mai departe.

Înainte de plecare în 20 aprilie 1919 am văzut un gest energic din partea comandamentului trupelor române. Anume la ordinul comandamentului a fost esecutaţi în curtea casărmii honvezilor un plutoner din armata roşie numit Rapolti şi încă doi soldaţi bolşevici, cari era deja judecaţi la închisoare de consiliul de răsboiu comunist pentru furturi, jafuri şi complicitate la omorul părintelui Izidor Silaghi, fost preot român în comuna Bicău.

În 20 aprilie 1919 după masă la orele 3 a sosit în localitate statul major al divisiei 2 de cavalerie în frunte cu Dl. general Constantinidi. În sala primăriei a fost salutat de Dl. advocat Dr. A. Doboşi.

După aceasta Dl. General a luat în primire oraşul Satu-Mare…şi noi am fost desrobiţi.”

 

Mulţumim Arhivelor Naţionale Satu Mare pentru colaborare

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.