Asculta acest articol
Peste 61 de milioane de nemţi au fost chemaţi să voteze viitorul Parlament şi cancelar. Dacă sondajele se confirmă, Angela Merkel va obţine al patrulea mandat. Surpriza pare să vină de la extrema-dreaptă care promite să închidă graniţele pentru refugiaţi: este pe locul 3 în preferinţele alegătorilor. Aproape 30 la sută dintre aceştia au votat deja prin corespondenţă, iar o treime, conform sondajelor, nu erau hotărâţi cu cine să voteze.
UPDATE luni 0ra 7.00 Rezultate oficiale: CDU, partidul condus de Angela Merkel, primul loc la alegerile din Germania, însă înregistrează cel mai slab scor din istoria formaţiunii
Uniunea Creştin-Democrată (CDU), formaţiunea cancelarului Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu 33%, în urma scrutinului parlamentar din Germania, conform rezultatelor după numărarea voturilor din toate cele 299 de circumscripţii electorale, informează presa germană.
Acest scor este cel mai slab înregistrat vreodată de blocul electoral format din partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU).
Al doilea loc este ocupat de Partidul Social-Democrat, cu 20,5%, care înregistrează cel mai slab rezultat după 1933.
Pe trei se clasează formaţiunea de extremistă Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) care a obţinut 12,6% din voturi. Este pentru prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.
Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta) FDP şi Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) au fost principalele câştigătoare ale scrutinului. FDP a obţinut 10,8%, după ce la alegerile anterioare nu reuşise să treacă de pragul minim de 5% necesar pentru a intra în Bundestag.
Formaţiunea Alianţa ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) a luat 8,9%, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga, cu 9,2%.
UPDATE duminică 22:00 Angela Merkel se declară mulţumită de rezultat şi consideră scorul obţinut de AfD drept un test
Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), s-a declarat mulţumită de rezultatul obţinut în scrutinul parlamentar şi consideră că scorul bun înregistrat de formaţiunea extremistă Alternativă pentru Germania (AfD) reprezintă un test.
“Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de provocatoare, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale”, a afirmat Angela Merkel, potrivit agenţiei Reuters.
“Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliţie împotriva noastră”, a observat Angela Merkel, după ce formaţiunea pe care o conduce, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc, cu 32-33%, în scrutinul legislativ.
UPDATE 19:40 Martin Schulz, învins în alegeri: Partidul Social-Democrat intenţionează să treacă în opoziţie
Partidul Social-Democrat (SPD), care în ultimii patru ani a fost partenerul de guvernare al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), intenţionează să treacă în opoziţie după rezultatul nefavorabil obţinut în scrutinul parlamentar din Germania, afirmă liderul formaţiunii de centru-stânga, Martin Schulz.
UPDATE: Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de şi publicaţia Die Welt.
Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.
Formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obţinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.
Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta) probabil a obţinut 10,5% din voturi, formaţiunea Alianţa ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 9,4%, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga, cu 9,8%.
Un alt sondaj, efectuat la comanda ZDF, creditează CDU/CSU cu 33,3%, SPD cu 20,8%, AfD cu 13,2%, FDP cu 10,1%, B90/G cu 9,2% şi Die Linke cu 8,9%.
UPDATE: Conservatorii germani ai Angelei Merkel au câştigat alegerile legislative de duminică, dar sărbătoarea a fost stricată de intrarea istorică a dreptei naţionaliste în parlamentul federal şi de căutarea unei majorităţi care se anunţă a fi complicată, scrie AFP, într-un comentariu pe marginea scrutinului din Germania.
CDU-CSU, cu cifre între 32,7 şi 33,3%, conform estimărilor, ar înregistra cel mai slab scor electoral al său, mai mic decât precedentul minim istoric atins deja de doamna Merkel (33,8%, în 2009).
Cancelarul german a recunoscut că aştepta “un rezultat mai bun”, adăugând că intrarea naţionaliştilor în forul legislativ este o “nouă provocare”.
Aşadar, îi va reveni actualului cancelar, pentru a patra oară, sarcina de a căuta parteneri de coaliţie pentru formarea viitorului executiv. Dar această căutare a unei noi majorităţi a fost complicată duminică seara de SPD, care a decis să intre în opoziţie, după patru ani de guvernare cu Angela Merkel.
Repartizarea celor 600-700 de fotolii de parlamentar trebuie încă să se limpezească, urmare a complexităţii sistemului de vot german, dar refuzul social-democraţilor complică misiunea doamnei Merkel, care va trebui prin urmare să convingă a priori atât liberalii din FDP, cât şi Verzii, două partide pe poziţii adesea opuse.
Tratativele ar putea dura luni, iar ele vor începe doar după ce Angela Merkel va fi oficial desemnată cancelar pentru a patra oară de o nouă coaliţie. Niciodată în Germania contemporană, învingătorul unor alegeri nu a fost în situaţia de a nu avea majoritate pentru a guverna.
Victoria conservatorilor este umbrită de asemenea de rezultatul formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD), partid anti-imigraţie, care ar ocupa poziţia a treia, fapt ce provoacă un şoc pentru ţară.
AfD îşi face aşadar o intrare în forţă în parlament, o premieră după 1945 pentru un partid care are discursuri anti-imigraţie, anti-islam, anti-euro şi revizioniste.
“(…) Ne vom recupera ţara”, a jubilat Alexander Gauland, aflat în fruntea listei AfD.
Formaţiunea sa a eşuat la precedentele alegeri în încercarea de ajunge în Bundestag, dar acum devansează stânga radicală Die Linke, liberalii din FDP şi Verzii, partide clasate toate în jurul a 9-10%.
UPDATE 19.00 Rezultatele primului exit poll publicat pentru ora 17: CDU-CSU – 35%, SPD- 21%, AfD 14%.Aceasta înseamnă că partidul de extremă dreapta AfD intră în Parlament şi devine a treia forţă politică. Exit-poll, realizat de ZDF arată aşa: 33, 5% – CDU-CSU 21% – SPD 9% – Linke 9%- Grune 10% – FDP, 13% -AfD
Germania votează duminică în cadrul alegerilor parlamentare. Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege cel de-al 19-lea Parlament. Secţiile de vot se închid la ora locală 18:00 (19:00 ora României), iar la scurt timp Das Erste şi ZDF vor anunţa exit-polluri. Rezultatele finale ar putea veni marţi, notează digi24.
Sondajele arată că Angela Merkel are toate şansele să câştige un al patrulea mandat de cancelar. Tabăra sa, creştin-democrată, era creditată cu 35%, cu mult înaintea social-democraţilor lui Martin Sculz (23%). Nu este foarte sigur că CDU va avea şi majoritatea necesară. Asta înseamnă că am putea vedea o coaliţie în Berlin.
Partidul de extremă-dreapta AfD, care şi-a radicalizat discursul la final de campanie, a câştigat câteva puncte în sondaje şi se clasează pe locul al treilea, cu 11-13% din intenţiile de vot, înaintea stângii radicale Die Linke, a Partidului Liber-Democrat (FPD, liberalii) şi a Verzilor (ecologiştii).
Supranumită “Mutti” („mama”), ironizată din cauza stilului ei blajin, Angela Merkel are „un secret”, aprecia în 2015 filosoful Peter Sloterdijk: ea răspunde ca nimeni altcineva „dorinţei arzătoare de normalitate” a germanilor, încercaţi de istoria lor dureroasă şi circumspecţi faţă de situaţia în lume.
Văzută din străinătate, statutul i-a crescut în timpul crizelor europene, de la cel de călău urât de ţările risipitoare la cel de „lider al lumii libere” după alegerea lui Donald Trump. Fără ca acest lucru să schimbe cu ceva linia miliardarului în probleme-cheie, ca de exemplu modificările climatice.
Principalul rival al actualului cancelar german este Martin Schulz, candidatul social-democraţilor. Parcursul său politic al a fost presărat cu succese şi înfrângeri: vise ratate pentru o carieră în fotbal, dependenţă de alcool, conducerea unei librării, o perioadă ca primar al unui orăşel şi anii petrecuţi în lumina reflectoarelor ca preşedinte al Parlamentului European.
Ceea ce în ochii unora ar putea părea un scrutin extrem de previzibil, poate fi văzut cu totul altfel: această predictibilitate e o veste cât se poate de bună pentru o Europă atât de greu încercată. Moderaţia germană şi faptul că principalii candidaţi sunt proeuropeni arată că Germania va continua să fie un pilon de stabilitate pentru Uniunea Europeană.
Germania are un sistem de vot mixt, direct şi proporţional, în care alegătorii primesc două buletine : unul direct pentru candidatul din circumscripţia sa şi al doilea pentru partid. Al doilea vot stabileşte distribuţia fotoliilor în Parlament.
De exemplu, numele lui Merkel nu apare pe buletinul pentru votul national, dar apare pe cel pentru circumscripţia sa, districtul Stralsund/Ruegen. Ea candidează acolo ca reprezentant al formaţiunii creştin-democrate CDU, după ce a câştigat de şapte ori în district, de la reunificarea Germaniei, în 1990.
Anul acesta, şase partide ar urma să intre în Parlament, potrivit sondajelor. Acest lucru va duce la un peisaj politic destul de fracturat, astfel că următorul Guvern va avea nevoie, probabil, de cel puţin 47% sau 48% din voturi pentru o majoritate stabilă.
Partidele care nu reuşesc să obţină mai mult de 5% din voturi la nivel national sau nu obţin cel puţin trei mandate prin vot direct sunt excluse din Parlament. Proporţiile celorlalte formaţiuni sunt recalculate în consecinţă.
Fii primul care comentează