Image 1
Image 2

Zestrea Oaşului, mai bogată de la an la an (Foto)

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Zestrea Oaşului” s-a desfăşurat duminică, la Muzeul în aer liber al Ţării Oaşului, în prezenţa a sute de oşeni veniţi acasă de sfintele sărbători şi a invitaţilor acestora. Practic, evenimentul a fost un prilej pentru fiii Oaşului să îmbrace frumosul port popular specific zonei.

După slujba de la sfânta biserică, ei au trăit, alături de organizatori, bucuria aducerii aminte a tot ceea ce înseamnă obiceiuri autentice de iarnă, nu doar din Ţara Oaşului, ci şi din judeţele învecinate.

De altfel, unul dintre obiectivele Festivalului este acela de a învia un vechi obicei arhaic, când întreaga comunitate venea la ciuperca de danţ din sat şi celebra bucuria reîntâlnirii prin muzică şi dans cu întreaga spiritualitate a eposului oşenesc.

Prin colind refacem legătura cu moştenirea lăsată de străbunii noştri

“Avem aici colindători din toate satele Oaşului, din Codru, din Sătmar, din toate colţurile judeţului, Maramureş, Sălaj şi Cluj, colindători din Ucraina, din Apşa de Jos. Le mulţumesc tuturor oaspeţilor care au venit aici la Negreşti şi, nu în ultimul rând, vă mulţumesc vouă, dragi negreşteni, pentru că aţi răspuns invitaţiei de a veni aici şi de a fi alături de toţi colindătorii noştri.

Crăciunul este cea mai frumoasă sărbătoare, pentru că ne adună familiile la un loc şi, de fiecare dată, în fiecare an, cu inimile pline de bucurie sărbătorim Naşterea Mântuitorului, dragostea şi viaţa. Iată de ce acest Festival al Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă este cel mai important eveniment pe care îl organizăm noi. Este un prilej de reuniune a familiilor, este calea prin care dăm un sens datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti.

Valorificăm şi prezentăm tot ce avem noi mai trainic şi mai autentic. Pentru că într-o eră în care apar noi ideologii, care încearcă să ne dezrădăcineze de cele mai bogate tradiţii culturale şi religioase, prin colind ne ducem înapoi şi refacem legătura cu moştenirea lăsată de străbunii noştri. Aceasta este calea prin care ne redescoperim demnitatea, prin care ne afirmăm valoarea şi prin care stăm cu capul sus, la locul care ni se cuvine, şi care nu este mai prejos decât cel al altor neamuri”, a declarat, în deschiderea festivalului, Aurelia Fedorca – primar al oraşului Negreşti-Oaş.

Rezultatele concursului au fost pe măsura pregătirii concurenţilor

Nu mai puţin de 16 ansambluri folclorice, cete şi grupuri de colindători din Ţara Oaşului şi din zonele etnografice învecinate au concurat la ediţia cu numărul 22 a Festivalului de Datini.

De departe, cele mai bune şi punctate prestaţii au fost ale corului bărbaţilor din Tur, grupului colindătorilor din Prilog şi Asociaţiei “Ţara Oaşului”, la categoria colinde. La categoria obiceiuri, copiii din ansamblul “Zestrea-Colindiţa” din Gherla au fost cei clasaţi pe locul I, prezentându-se absolut impecabil. Au fost aplaudaţi minute în şir de către spectatori.

Locurile doi au fost luate de corul colindătorilor din Racşa şi de către Ansamblul Sânzienele, la colinde. La secţiunea obiceiuri, punctajul pentru locul secund a revenit ansamblurilor Oaşul şi Flori de Tradiţii din Valcău.

Cum juriul nu putea acorda tuturor punctaj pentru primele locuri, colindătorii din Marna şi cei din ansamblul “Cetatea Codrului” au ocupat locul III, la secţiunea colinde, deşi s-au prezentat onorabil de bine. Au fost răsplătiţi şi aceştia cu ropote de aplauze binemeritate.
Locul III, la secţiunea obiceiuri, a ajuns la “Brondoşii” din Cavnic, prezenţi în fiecare an la acest festival.

Juriul a mai acordat şi premii speciale, care au ajuns la: Florile Turţului, colindătorii din Apşa şi Ansamblul Măgura Târşolţ, la secţiunea colinde. Premiile speciale pentru obiceiuri s-au dat Grupului Rădăcinilor Străbune – călineştenii din Maramureş şi copiilor din Vama, care au prezentat sceneta “Peştera”. Îi felicităm pe toţi pentru obiceiurile reînviate la Negreşti şi pentru strădania cu care s-au pregătit ca să poată prezenta onorabil la acest festival cu tradiţie.

Organizatori ai evenimentului

Duminică, la Muzeul Ţării Oaşului, secţiunea în aer liber, s-a remarcat prezenţa a numeroase oficialităţi locale, oameni de cultură, etnologi. Au fost invitaţi şi Ovidiu Silaghi – fost deputat şi ministru, Adrian :tef – fost preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare.
Pe bună dreptate, se poate afirma că, an de an, festivalul a crescut în valoare, lucru certificat de fiecare dată de juriul format din specialişti etnologi şi muzicologi, care au analizat şi evaluat prestaţia fiecărei cete de colindători, conform regulamentului de organizare şi desfăşurare a festivalului.

Ca şi în anii anteriori, gazda evenimentului a fost binecunoscută ambasadoare a muzicii populare oşeneşti, Maria Tripon, fiică a Negreştiului.

Evenimentul, ca în fiecare an, a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Negreşti-Oaş, prin Casa Orăşenească de Cultură din localitate, în parteneriat cu Muzeul Ţării Oaşului şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Negreşti-Oaş.

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Povestea de succes a familiei Dräxlmaier

INVESTITORI STRĂINI ÎN SATU MARE

Povestea de succes a familiei Dräxlmaier

Dräxlmaier, una dintre primele companii străine care a recunoscut potențialul orașului Satu Mare, a devenit un exemplu strălucit de succes în industria auto și un stâlp al comunității locale. Prin crearea a mii de locuri de muncă, promovarea disciplinei și a ordinii, și implicarea semnificativă în viața socială și culturală, Dräxlmaier a contribuit la transformarea orașului Satu Mare.