Asculta acest articolGreu și-ar putea cineva imagina că și marcarea trecerii celor 30 de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est poate fi o ocazie de a critica politica Occidentului. “Dacă i-am fi aşteptat pe occidentali, am trăi şi acum sub ocupaţia trupelor ruseşti, am fi membrii Tratatului de la Varşovia şi viitorul nostru ar fi decis la congresele Partidului Comunist. Noi însă am vrut să trăim în libertate”.
Cel ce le readuce aminte politicienilor din Europa Occidentală că au fost impasibili la situația cetățenilor din lagărul comunist este premierul Ungariei. Prezent la Timișoara la un eveniment organizat de Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, Viktor Orban și-a prezentat și viziunea despre viitorul țărilor din Europa Centrală.
“Noua Europă Centrală pe care Ungaria este pregătită să o construiască împreună cu vecinii ei, printre care şi România, ar putea deveni una dintre cele mai competitive regiuni din lume, cu oraşe legate între ele cu autostrăzi şi trenuri de mare viteză, în care oamenii să aibă locuri de muncă şi care s-ar putea confrunta cu problema forţei de muncă venite din Europa de Vest.
Dacă vom colabora, acest lucru va deveni posibil şi aceasta va fi noua realitate europeană.”
Proiect sau utopie, viitorul Europei Centrale sună bine. S-ar putea ca pentru premierul Ungariei să fie un proiect pe care îl consoderă fezabil în viitorul apropiat.
Noua Europă Centrală ar urma să depășească Europa de Vest. Mai mult, se va confrunta cu problema forței de muncă venită din țările vestice, unde, se înțelege, nu vor exista suficiente locuri de muncă.
Orașele Europei Centrale vor fi legate de autostrăzi și trenuri de mare viteză, mediul va fi plăcut, va exista cel mai ridicat grad de siguranță din lume.
Optimismul lui Viktor Orban este de apreciat, dar de la vis la realitate este o cale lungă. Deocamdată țările din Europa Centrală se confruntă cu o acută lipsă de forță de muncă, populația activă este absorbită de țările din prima linie, multinaționalele care domină economia în cea mai mare parte își exportă profiturile.
Va mai curge multă apă pe Dunăre până se va inversa traseul forței de muncă dinspre vest spre est. Dar nici nu se mai poate aștepta cu pasivitate bunăvoința țărilor occidentale. Liberalizarea forței de muncă a adus beneficii numai unei singure părți. Este o realitate pe care politicienii români nu îndrăznesc să o prezinte în mod tranșant, așa cum o pune premierul Ungariei.
Viktor Orban se proiectează în poziția de lider regional. Nu știm în ce măsură se detașează de ideile unui secol XIX în care naționalitățile orbitau în jurul Ungariei, dar proiectul în sine nu este de refuzat. Europa Centrală nu este doar o realitate geografică. Ar putea fi o realitate geo-politică. Țările din această parte a Uniunii Europene, unite, pot juca un rol major în luarea deciziilor de la Bruxelles.
România a ratat ocazia de a se alinia grupului de la Vișegrad. Alături de Polonia, Cehia, Ungaria, am fi putut intra mai repede în NATO și UE.
Fiecare țară din Europa Centrală și de Est și-a urmat drumul ei. Ar fi benefică o colaborare strânsă între ele? Despre asta vorbește premierul Ungariei prezent la Timișoara pentru a marca prima manifestare dedicată împlinirii a 30 de ani de la izbucnirea revoluției anti-comuniste din decembrie 1989.
Acum, ideile lui Viktor Orban nu sunt agreate de cancelariile europene. Încercând să-l imite, Liviu Dragnea a pus PSD-ul într-o poziție deloc favorabilă în fața liderilor europeni. Propunerea lui Viktor Orban va avea ecou în România? Puțin probabil.
