20.09.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Doina Feher, Aurelia Fedorca, Eugen Kovacs. Titlul emisiunii: Război în PSD. (reluare) 01.30 Cultură 02.30 Natura ne cheamă 03.35 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Liviu Rotaru. Titlul emisiuni: Liviu Rotaru – raport la 2440 de zile. 04.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Ioan Coţ. Titlul emisiunii: Bacul de la Pomi se apropie de pensie. 05.35 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Mihai Pătraşcu. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Iuliu Ilyes. Titlul emisiunii: Zona metropolitană şi dezvoltarea comunelor limitrofe.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.20 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Ioan Marcel Malanca. Titlul emisiunii: Să cunoaştem protopopiatul Negreşti Oaş. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Doina Feher, Aurelia Fedorca, Eugen Kovacs. Titlul emisiunii: Război în PSD. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la ţară 14.30 Teleshopping 15.00 Cultură, Digania – O tradiţie reînviată 15.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Mihai Pătraşcu. 16.40 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Viorel Plosca. Titlul emisiunii: Viitorul boxului sătmărean sună bine. 17.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Profilul criminalului. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Liviu Rotaru. Titlul emisiuni: Liviu Rotaru – raport la 2440 de zile.

Vara politică

Scris de Dumitru Păcuraru, 24 iulie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Unul dintre cele mai aşteptate evenimente organizate în timpul vacanţei parlamentare este „:coala de vară de la Băile Tuşnad”. De ani buni Viktor Orban participă cu regularitate la cursurile de vară „Tusvanyos” din staţiunea baleneară. Aflată la a 25-a ediţie, şcoala de vară a devenit foarte populară datorită unor declaraţii venite în special din partea pastorului Laszlo Tokes. Folosite ca argumente anti-maghiare de partidele naţionaliste sau cu tentă naţionalistă din România, ele nu s-au constituit într-un program foarte ferm nici în partea maghiară, nici în cea română.

Traian Băsescu s-a remarcat şi el ca un participant foarte activ atâta vreme cât a fost preşedinte. Rămas fără funcţie a devenit un politician oarecare şi prin urmare anul acesta nu a participat.

Din partea oficialităţilor române evenimentul şi-a pierdut interesul. Preşedintele Iohannis a devansat cursurile şi a făcut o vizită în Harghita şi Covasna cu câteva zile mai devreme. Actualul premier Mihai Tudose are alte preocupări şi încă nu s-a remarcat prin declaraţii politice de program. Nici Liviu Dragnea nu s-a evidenţiat prin declaraţii care să facă deliciul presei în problema maghiarimii. Mai degrabă are o poziţie permisivă datorită voturilor parlamentarilor UDMR.

Avem, aşadar declaraţii dintr-o singură parte. Viktor Orban a abordat teme de politică externă. Premierul Ungariei se declară un susţinător al preşedintelui Donald Trump, mizează pe securitatea oferită de NATO.

Dacă oficialii români sunt recunoscuţi pentru fidelitatea faţă de UE, premierul Orban se numără printre cei care critică birocratismul organismelor europene, globalismul excesiv de care profită în primul rând ţările dezvoltate.

Fără să o arate în mod deschis, Liviu Dragnea are o poziţie neaşteptat de apropiată de a premierului Ungariei în problema multinaţionalelor, a lui George Soros. Dar în timp ce Viktor Orban îşi poate transpune ideile în practică, în România deşi PSD-ALDE are o majoritate confortabilă în parlament nu poate pune în practică un program de protecţie a valorilor naţionale, de ordin economic, financiar şi chiar judiciar.

Viktor Orban devine un model „ascuns” pentru mulţi politicieni români. La fel ca Donald Trump, criticat pe faţă, însă recunoscând că sunt necesare măsurile gândite de el, mai ales în problemele migraţiei şi implicării serviciilor de informaţii în combaterea terorismului.

   Prezenţa, şi discursul lui Orban, trebuie privite şi prin prisma alegerilor de anul viitor din Ungaria. Cu greu se poate imagina o epocă post-Orban. O schimbare radicală a politicii  Budapestei este improbabilă atâta vreme cât Fidesz are o susţinere populară semnificativă.

Nu se poate face nicio apropiere cu PSD sau chiar cu alianţa PSD-ALDE, care a obţinut un scor care teoretic i-ar fi permis să ia ce măsuri dorea. Diferenţa vine din Constituţie. Ungaria este o republică parlamentară, preşedintele având un rol decorativ. În situaţia României preşedintele este cea mai importantă piesă pe tabla de şah a puterii indiferent că se află la putere sau în opoziţie. Evident, raportat la partidul său.  În România niciodată un premier nu va avea atâta putere câtă are un prim ministru maghiar. Prin urmare, Viktor Orban poate fi luat ca model mai degrabă de un preşedinte decât de un omolog constituţional al său.

Abonează-te acum Online!