Asculta acest articolEa va fi următorul preşedinte al Comisiei Europene, după un vot foarte strâns
Fostul ministru al Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, nominalizată la conducerea Comisiei Europene, a ţinut un discurs în faţa Parlamentului European în care a promis o poziţie fermă privind statul de drept, egalitate de gen între comisarii din echipa sa şi triplarea bugetului pentru programul Erasmus.
Ea le-a promis eurodeputaţilor să facă din lupta împotriva modificărilor climatice una dintre marile priorităţi ale mandatului său. Parlamentul European s-a pronunţat marţi seară, prin vot secret cu buletine, asupra nominalizării politicienei germane. Ursula von der Leyen a primit 383 de voturi favorabile, 327 de voturi împotrivă şi 22 de eurodeputaţi s-au abţinut, un vot fiind anulat. Necesarul de voturi era de 374.
Multe promisiuni în ultimul discurs
Răspunzând unei puternice mobilizări pe tema mediului a cetăţenilor, în ultimele luni, dar mai ales tinerilor, ea a promis în deschiderea discursului un ”green deal” pentru UE, încă din primele 100 de zile de mandat, în cazul în care este aleasă. Ea şi-a confirmat susţinerea faţă de neutralitatea cărbunelui în 2050, care va fi înscrisă în ”prima lege europeană cu privire la modificările climatice” şi a susţinut un obiectiv mai ambiţios de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Ea a anunţat, de asemenea, că este ”pregătită” de o nouă amânare a datei ieşirii Regatului Unit din UE, stabilită în prezent la 31 octombrie. Această declaraţie a fost primită cu huiduieli din partea eurodeputaţilor britanici adepţi ai Brexitului.
Ea a promis, de asemenea, o Comisie paritară în privinţa reprezentării sexelor, un drept de azil european, recunoaşterea dreptului de iniţiativă a PE, o convenţie cu privire la viitorul Europei, un sistem de asigurări de şomaj european pentru a ajuta ţările în criză. A fost foarte aplaudată la finalul discursului de către deputaţi, dar alegerea sa era incertă.
Ea a mai promis să creeze un nou mecanism exhaustiv pentru monitorizarea statului de drept în statele membre UE, noi măsuri pentru îmbunătăţirea securităţii graniţelor UE pentru a gestiona problema migranţilor, precum şi stabilirea unui salariu minim pentru angajaţii din UE.
Incertitudinile votului
Partidul Popular European (PPE, conservatori, dreapta), formaţiunea din care face parte şi care constituie principala forţă în Adunarea de la Strasbourg, cu 182 de aleşi, a promis să voteze cu ea. Renew Europe (liberali, centru), cu 108 aleşi, formaţiunea în care lider de grup este Dacian Cioloş, erau mai degrabă pozitivi. S&D (social-democraţi, stânga), cu 154 de aleşi, nu s-au angajat la nimic. Ironia face că în tabăra social-democraţilor se află Partidul Social Democrat german (SPD), partener de coaliţie în Guvernul Merkel, virulent împotriva candidaturii sale. Verzii şi grupurile extremiste i s-au opus. Euroscepticii erau împărţiţi.
În cazul în care avea să eşueze, ea nu avea o a doua şansă. Acest lucru risca să împingă UE într-o criză instituţională, în contextul în care problema Brexitului nu este închisă. Scrutinul s-a desfăşurat cu buletine de vot secrete, ceea ce le permitea deputaţilor să rupă cu consemnele de vot ale familiilor lor politice.
Fii primul care comentează