Image 1
Image 2

UNPR şi ALDE, concurenţa din sânul coaliţiei

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    În politică, o opoziţie inteligentă pune probleme care nu pot fi rezolvate, încercând în acelaşi timp să-şi strecoare pe agenda publică propriile valori teoretice. Dar s-a debarasat vreodată politica de contradicţii? Niciodată. Chiar şi recenta moţiune de cenzură a fost o contradicţie. PNL a depus o moţiune împotriva guvernului pentru că nu a adoptat legea votului prin corespondenţă. În realitate chiar parlamentului îi revine sarcina de a adopta legi, nu guvernului.

Pe de altă parte, votul prin corespondenţă este imposibil de pus în practică. Unde să trimiţi formularele de vot, când românii sunt împrăştiaţi în lumea largă, cei mai mulţi la adrese necunoscute? Important este că opoziţia a marcat un punct şi a declaşat o criză, mai mare sau mai mică, vom vedea. Probabil că a contribuit şi DNA un pic, dar cine l-a pus pe Victor Ponta să intre într-o afacere ambiguă cu avocatul :ova? Cine l-a pus pe Ioan Rus să declare cu îngâmfare că românii din străinătate trimit acasă bani la copiii ce se fac golani şi la nevestele ce devin curve? Este, înainte de orice, o criză morală, de conduită. O atitudine atât de sfidătoare faţă de poporul de jos nu poate fi trecută cu vederea.
Plecarea lui Victor Ponta să se opereze în Turcia face parte, de asemena, din ansamblul care prevesteşte criza politică. La fel atacurile lui Călin Popescu Tăriceanu la adresa DNA, a CSM şi, mai nou, la adresa preşedintelui Iohannis. Parte a crizei sunt şi avertismentele lui Gabriel Oprea că UNPR nu va mai sprijini guvenul dacă se modifică legea codurilor penale.
De regulă când se declanşează o criză politică, apar focare în locurile mai vulnerabile. O vulnerabilitate a coaliţiei de guvernare este diferenţa fundamentală de opinii dintre UNPR şi PLR, mai nou transformat prin fuziunea cu PC, în ALDE. Preşedintele UNPR se declară un adept al preşedintelui Iohannis, în vreme ce Tăriceanu şi-a fixat tunurile pe el. UNPR este împotriva modificării codurilor penale, ALDE cere insistent modificarea. Cum pot colabora două partide cu viziuni atât de diferite în interiorul unei coaliţii de guvernare? Mai departe. UNPR şi-a propus să înscrie un milion de membri, iar Tăriceanu tocmai a declarat că ALDE îşi propune să devină a treia forţă politică din România. Cele două partide, deşi mici, au proiecte mari care se bat cap în cap.
Dacă PNL şi PSD tind să devină adversari tradiţionali, iată că şi ALDE şi UNPR scot armele pentru o bătălie proprie. Mai devreme sau mai târziu, una dintre aceste formaţiuni va părăsi actuala coaliţie de guvernare. Dacă două săbii nu încap într-o singură teacă, iată că nici două bricege nu încap în aceeaşi pungă.
Ce au în comun cele două partide? Amândouă au avut întâi parlamenatri, apoi s-au înfiinţat. UNPR s-a rupt din PSD, a candidat sub plapuma PSD pentru ca apoi să mai racoleze un număr semnificativ de parlamentari de la alte partide. Azi are un grup parlamenetar de peste 50 de persoane. PLR s-a rupt din PNL, şi-a luat câţiva parlamentari, nu prea mulţi, iar acum a fuzionat cu PC, partid care, de asemenea, nu a candidat niciodată  pe liste proprii.
Cele două formaţiuni seamănă, dar nu se adună. Fiecare îşi doreşte să joace un rol esenţial în rotunjirea majorităţilor parlamentare. Având asemenea deziderat, ele se exclud. Pentru a demonstra care este mai tare, una va trece într-o tabără, cealaltă în altă tabără. Deocamdată nu sunt semne că ALDE ar dori să se apropie de PNL, cu toate că se autodefineşte ca formaţiune de centru dreapta.  UNPR are o “doctrină“ proprie. Gabriel Oprea a reinventat “interesul naţional” în numele căruia poţi oricând ieşi dintr-o combinaţie şi intra cu fruntea sus în alta.
Liviu Dragnea, omul număr doi din PSD, dar rămas fără o funcţie oficială, declara că UNPR nu-şi poate permite să ţină captivă actuala guvernare. Îl avertiza, de fapt, pe Gabriel Oprea, că PSD nu poate fi şantajat. Este o simplă declaraţie şi nimic mai mult. Eventual UNPR nu poate fi şantajat să rămână alături de acest guvern.
Dar adevărata criză a PSD nu vine pe filiera PNL sau a UNPR. Adevărata problemă este însuşi premierul. Asupra lui Victor Ponta s-au declanşat o serie de atacuri mai rar întâlnite. Omul trăieşte sub o presiune care nu-i mai poate permite să-şi exercite atribuţiile de prim ministru.  Cazul său a făcut înconjurul lumii. Presa din ţară şi străinătate îi urmăreşte fiecare pas. Liviu Dragnea, omul numărul doi din partid, are la rândul lui probleme. O lungă listă de lideri locali îşi aşteaptă rândul la DNA. În acest moment PSD nu are un om care să poată gestiona criza din partid. În plus, în coaliţie există două partide concurente care nu vor ezita să-şi urmărească propriul scop. Indiferente la drama prin care trec PSD şi Victor Ponta, UNPR şi ALDE propun şi ele probleme care nu pot fi rezolvate. Ele nu vor face altceva decât opoziţie în interiorul guvernului. Sau, cine ştie, mai pun de o fuziune.

PSD are doi prezidențiabili de cursă lungă

Din ce în ce mai prezent în viața politică din țară, mascată sub forma unor vizite la obiective industriale, unele cu impact militar, trădează dorința lui Mircea Geoană de a candida la președinția României.

Zece ani de politică la Satu Mare

Noul site Informația Zilei readuce în actualitate “Oamenii anului 2014”. O mulțime de nume, de la politicieni la oameni de afaceri, de la oameni de cultură, directori de instituiții, până la primari, avocați, medici și sportivi.