Image 1
Image 2

Unii profesori sătmăreni favorizează cu 4-5 puncte elevii slabi din gimnazii. Şcolile gimnaziale din Terebeşti şi Tăşnad au câte şapte astfel de cazuri

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

isj smConsultând listele din şcolile gimnaziale sătmărene, întocmite ierarhic, cu mediile la clasă, pe anii de gimnaziu, comparativ cu media de la evaluarea naţională, am avut surpriza să descoperim diferenţe exagerat de mari în foarte multe cazuri (Ierarhia Admitere 2015 pentru candidaţii ce provin din judeţul Satu Mare http://prep-adm.cloudapp.net/Ierarh/CandFromJudIAD.aspx?Jud=35&Poz=0&PageN=1).

Lăsăm la o parte cele circa 200 de medii sub 5 la evaluarea naţională, în comparaţie cu nicio medie sub 5 la absolvirea gimnaziului (cea mai mică medie de absolvire, şi unica, este de 5,99).
Observăm însă că numeroşi elevi, cu medii de 7 şi 8 pe anii de studiu în gimnaziu, au luat note de 2 şi 3 la evaluare. Adică o diferenţă de 4-5 puncte în plus la evaluarea făcută de profesori la clasă.

Consecinţe

Această atitudine de “lasă-mă să te las” a unor profesori, adică de arbitrar în notare are, din păcate, şi consecinţe negative. Iată câteva: favorizarea celor leneşi şi nedreptăţirea celor studioşi (cei cu medii de 9 şi 10 nu au cum să primească 4-5 puncte în plus, aşa cum primesc cei din zona aluvionară a clasamentului), cultivarea inechităţii şi a injustiţiei în rândul tinerilor, deformarea percepţiei despre adevărata ierarhie în rândul elevilor şi a instituţiilor de învăţământ, accesul pe locuri nemeritate la admiterea în licee.

În top, şcolile gimnaziale din Terebeşti şi Tăşnad

În analiză, am luat doar mediile sub 5, deşi fenomenul se întâlneşte, într-o formă mai atenuată, şi în cazul mediilor mai mari de 5, respectiv a majorităţii elevilor.
Dacă s-ar întâlni doar unu-două cazuri, am putea presupune că este vorba de accidente, de întâmplări. (Bunăoară, elevul cu pricina a primit un subiect (singurul) pe care întâmplător nu-l cunoştea. Dar dacă întâlnim câte şapte cazuri, aşa ca la şcolile din Terebeşti şi Tăşnad, patru cazuri ca la Şcoala 3 Carei sau trei cazuri ca la Şcoala Avram Iancu din Satu Mare, atunci putem spune că este vorba de un fenomen. Iar acest fenomen de masă presupunem că are la bază anumite interese ale profesorilor.

Care sunt explicaţiile fenomenului?

Pornind de la presupoziţia că o astfel de situaţie generală nu poate fi întâmplătoare, ci trebuie să aibă o logică, am stat de vorbă pe această temă cu multe cadre didactice, directori de şcoli, inspectori şcolari, lideri sindicali, foşti profesori. Pe toţi i-am întrebat care sunt cauzele acestui fenomen de masă, a acestei contraperformanţe. Spunem de masă întrucât e vorba de sute şi sute de astfel de cazuri, nu doar de exemplele de mai sus. (E drept, nu la diferenţe atât de mari, pe măsură ce urcăm în ierarhie spre top, dar invariabil mediile de la evaluarea naţională sunt mai mici decât cele de la absolvirea gimnaziului.

Un şir de ipoteze

Nu prea au avut explicaţii şi nu am primit răspunsuri certe, dar, din discuţiile cu interlocutorii, s-au conturat câteva ipoteze. Astfel, una din cauze ar fi evitarea repetenţiei. Toţi profesorii vor să păstreze numărul de clase, să evite comasarea şi implicit diminuarea numărului de posturi didactice. Altă ipoteză este evitarea corigenţelor. Corigenţele înseamnă pentru profesori muncă suplimentară nu doar prin prezentarea la examene, ci şi la cursuri ajutătoare. Mai poate fi vorba de ordine date de directori, care vizează prestigiul şcolii: cu cât mediile sunt mai mari, cu atât şcoala este “mai bună”, va avea mai mulţi elevi, deci nu va risca o eventuală comasare. (“Lumea începe să se ferească de şcolile proaste”, ne spunea deunăzi directorul unei şcoli sătmărene, cu adevărat performante). Mai presupunem că poate fi vorba şi de indulgenţa profesorilor, cu scopul ascunderii propriilor carenţe. (Elevii sunt oglinda profesorilor, spune o zicală). Poate că o cauză ar fi şi lipsa unor criterii de evaluare unice, pe ţară. În sfârşit, nu excludem şi unele presiuni ale părinţilor, care înţeleg astfel să ridice prestigiul copiilor lor prin cumpărarea de note.

2 comentarii

  1. Tovarășu ziarist, da cum să fie medii de absolvire a gimnaziului sub 5? Ești absolvent, dacă ai minim media 5 la toate materiile, nu? Diferențe dintre mediile de absolvire și mediile de examen sunt destul de mari în unele cazuri, dar asta se datorează în anumită măsură și faptului că la examen n-au muzică și religie sau purtare, care saltă mediile anuale ale elevilor.

  2. Felicitari d-le Nechita,acest tip de articole trebuie sa troneze in presa romaneasca.Este necesar ca pe toate situatiile iesite din standardele unei societati normale,indiferent de profesii sau institutii,ziaristii sa fie IMPARTIALI(sigur asta daca patronii lor n-au deviatii de interes) si pe logica lucrurilor, ce in alte state cu democratii avansate FUNCTIONEAZA.Adica sa nu mai inventam roata,pentru ca in Romania asta se face, cu un interes CLAR DEFINIT…BANUL!

Lasă un răspuns