Asculta acest articolDe departe, una dintre cele mai afectate ţări din UE de războiul din Ucraina este România.
După ce România şi-a deschis larg graniţele primind cu braţele deschise refugiaţii ucraineni, făcând un coridor spre porturile de la Marea Neagră pentru camioanele încărcate cu produse agricole, iată că efectele economice sunt dezastruoase.
Practicând un preţ de dumping, firmele ucrainene au acaparat piaţa românească. Procesatorii preferă să cumpere cereale, lapte, carne şi multe alte produse din Ucraina. Preţul de achiziţie a laptelui a scăzut de la 2,4 lei la 1,7 lei pe litru.
Zicala “Fă bine şi aşteaptă rău” nu a fost niciodată mai actuală. Poate că Austria când a blocat aderarea la spaţiul Schengen lua în considerare şi larga deschidere a României spre Ucraina.
Adăugând această nouă povară la vânzarea pe nimic a zăcămintelor de gaz şi ţiţei avem o imagine de coşmar a situaţiei economice a României conduse de trei partide, două mari şi unul mai mic.
Dacă în acest moment PSD ar fi fost în opoziţie ar fi luat atitudine. La fel ar fi procedat şi un PNL în opoziţie. USR şi AUR sunt prea slabe să facă opoziţie în faţa majorităţii zdrobitoare a coaliţiei PNL-PSD-UDMR. Sindicatele, din păcate, sunt simple anexe la partide, liderii lor fiind interesaţi să obţină cât mai multe privilegii de ordin personal de la guvern.
Slabe sunt şi asociaţiile patronale. Ca şi inexistente. Dacă s-ar fi întâmplat ca produsele Ucrainei să invadeze piaţa Franţei, ţara lui Emanuel Macron ar fi fost blocată de mii de utilaje agricole, iar războinicul preşedinte Zelenski ar fi fost huiduit în capitala Franţei. Ceea ce se cunoaşte mai puţin este că împrumuturile pe care le ia Ucraina sunt garantate de UE. Deci şi de România. Prin urmare preşedintele îmbrăcat în tricouri îşi poate permite să tot ceară ajutoare de la liderii ţărilor democrate.
Situaţia României nu arată decât că avem un guvern slab, format din două partide la fel de nehotărâte când este vorba despre interesele naţionale majore.
Sigur că ţinând cont de conjunctura externă, de războiul de la graniţele ţării, pe primul loc trebuie aşezată securitatea naţională, dar când economia naţională este neglijată securitatea naţională se goleşte de sens.
Goale de sens sunt şi încercările partidelor politice de a umple un gol, de a încerca să compenseze lipsa de activitate din perioada de la alegerile din 2020. Acest lucru se vede din înghesuiala de a lansa proiecte de legi.
Dacă acum câteva zile noul ministru al Educaţiei anunţa un proiect de lege pentru suspendarea profesorilor care strigă la elevi, iată că acum se vine cu o altă năzdrăvanie: închisoare pentru ultraj la adresa oamenilor în uniformă şi închisoare pentru tulburarea liniştii publice.
De parcă până acum nu a existat o lege în acest sens. În spatele ştirilor la care are acces publicul, dincolo de mărunţişurile gen o zi liberă pentru ziua de naştere, suspendarea profesorilor sau închisoare pentru că un om în uniformă se simte ultragiat dacă un şofer se uită mai urât la el, se duce o luptă crâncenă între PNL şi PSD. Liberalii le cer miniştrilor PSD, mai ales ministrului de Finanţe, să rezolve problema OMV, iar pesediştii cer mai multă acţiune din partea ministrului Energiei.
O anumită tensiune există şi între preşedintele Iohannis şi viitorul prim ministru Marcel Ciolacu. Liderul PSD nu scapă ocazia să-i transmită preşedintelui Iohannis să nu se mai amestece în problemele coaliţiei. Mandatul acestuia este pe sfârşite, în timp ce liderii politici îşi vor continua cariera şi după alegerile de anul viitor.
Fii primul care comentează