Asculta acest articolÎn perioada pandemiei s-au lansat câteva expresii care, asemeni noului coronavirus, s-au răspândit în toată lumea. Printre acestea la loc de frunte se află “Greul de-abia de-acum urmează!”
Greul de-abia de acum urmează în economie. Dacă virusului i s-a spus “noul coronavirus” s-ar cuveni să se spună și “noua economie”. Pentru că toată lumea a căzut de acord că lumea după pandemie nu va mai fi aceeași ca înainte de căderea pacostei peste întreaga planetă.
S-a mers atât de departe încât s-a spus că urmează o nouă ordine mondială. SUA își perde influența în favoarea estului asiatic, a Chinei comuniste. Pierderile nu vor fi doar de ordin economic.
Dacă admitem că lumea se va schimba, trebuie să admitem că și democrația va suferi modificări. Nu neaparat în rău, însă cu mai multe reguli, la fel de stricte ca în timpul stărilor de urgență și de alertă.
Lumea va deveni mai disciplinată. De multă vreme era necesară mai multă disciplină, mai ales în zonele tinerelor democrații.
Printre alte reproșuri făcute României, alături de problemele de ordin juridic, s-a numărat și se numără și acum lipsa unei discipline financiare. Printre altele, din această cauză este posibil să nu reușim să aderăm la zona euro în 2024.
Dar din punct de vedere politic, în campaniile electorale nu se insistă pe adoptarea monedei euro. Aderarea la zona euro nu a fost o temă electorală nici măcar în campania prezidențială. Cu atât mai puțin se prefigurează a fi o temă electorală la alegerile parlamentare de anul acesta.
Prin urmare, trebuie să ne mulțumim cu leul nostru.
O noutate absolută aduse de pandemie este inversarea direcției banilor.
Pentru prima oară guvernul se află în situația de a da, nu de a lua. S-au vehiculat sume uriașe puse la dispoziția IMM-urilor, apoi a marilor firme. O situație exactă încă nu s-a prezentat. În schimb aflăm că în SUA din cele 600 de miliarde destinate susțineriiau rămas 150 de miliarde de dolari pe care firmele nu au reușit să se absoarbă.
Ar fi interesant de văzut câte miliarde de lei nu vor fi absorbite de firmele românești. Este foarte posibil ca tema aceasta să fie utilizată în campaniile electorale.
PNL va fi tras la rost pentru modul în care a acționat guvernul în timpul pandemiei. Primarii vor fi întrebați ce măsuri au luat pentru sprijinirea cetățenilor mulți dintre ei rămași fără slujbe, alții cu salariile drastic micșorate.
Se trece printr-o perioadă în care statul , fie că este vorba despre guvern, fie despre primării, trebuie să ajute cetățeanul, să nu-l împovăreze ca în timpurile normale.
Dacă amenzile care s-au dat în timpul stării de urgență nu vor fi anulate consecințele le va suporta PNL.
O noutate adusă de pandemie sunt slujbele cu jumătate de normă. Scăderea veniturilor oamenilor, incluzându-i aici și pe cei care lucrau în străinătate și au rămas pe drumuri, vor modifica raporturile dintre autorități și cetățeni.
Alegătorii vor deveni mai pretențioși față de fiecare partid, față de fiecare candidat care-i va cere voturile.
Când se va întâmpla acest lucru? Data alegerilor este obiect de dispută. Opoziția vrea alegeri cât mai repede ca să nu aibă timp PNL să-și implementeze măsurile de susținere a economiei, și implicit a salariaților.
PNL vrea ca alegerile să aibă loc în perioada în care măsurile de susținere a mediului de afaceri să fie în stadiu de intenție, de promisiuni. Indiferent de data alegerilor, un lucru este sigur: campania electorală se va învârti în jurul banilor care vor veni sau nu vor veni de la stat.
