Asculta acest articolTot atât de important ca și congresul PSD, consiliul național al PNL a trecut aproape neobservat. Liberalii au luat decizii mai concrete, în schimb nu au avut parte de scandal. Deci nici de prea multă atenție.
Dacă la PSD s-a ales structura de putere, la PNL s-a anunțat tandemul electoral pentru alegerile prezidențiale din 2019, respectiv cele parlamentare din 2020. Candidatul la președinție rămâne Klaus Iohannis.
Ludovic Orban a fost desemnat prin vot șeful viitorului guvern PNL. Nu au fost anunțați eventualii asociați la guvernare, se înțelege însă foarte clar că în nicio situație nu se va alia cu PSD. Așadar, PNL și-a nominalizat și adversarul. Se înțelege că acesta este PSD.
Președintele Iohannis nu a fost prezent și nici nu a trimis vreun mesaj de mulțumire, cât de simplu. De fapt, PNL și-a anunțat susținerea lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale. Este o nuanță foarte importantă pentru eventualii aliați, în special USR.
Prin simetrie ar fi trebuit ca și PSD să–și anunțe candidatul prezidențial. Din atmsfera de la congresul de sâmbătă rezultă fără niciun dubiu că Liviu Dragnea va fi rugat, cum a fost și Victor Ponta, de întregul partid să accepte nominalizarea. Până și Traian Băsescu s-a lăsat rugat în 2009 să–și anunțe candidatura. Este un truc strategic peste care PNL a trecut.
Poate că și Klaus Iohannis se va lăsa rugat. De altfel președintelui i se deschide și varianta de a fi nominalizat președinte al Consiliului European. Și despre Traian Băsescu s-a spus că ar putea ocupa această funcție, pentru a se întări poziția țărilor din est. Nu a fost să fie.
Până la luarea unei decizii este de datoria președintelui Iohannis să dea o mână de ajutor partidului care și-a exprimat de atâtea ori susținerea.
Tandemul Iohannis-Orban teoretic nu trebuie să aștepte alegerile parlamentare din 2020. PNL a anunțat că pregătește o moțiune de cenzură chiar în această sesiune legislativă. Dacă sondajele sunt adevărate și într-adevăr PSD a pierdut în jur de zece procente, este foarte probabil ca pierderea să se reflecte și în interiorul grupului parlamentar PSD. Plecarea lui Victor Ponta nu a fost însoțită de alți colegi. La congres, după cum se știe, pentru funcția de președinte executiv au fost două candidaturi neacceptate de Liviu Dragnea. Cei doi au obținut aproape o mie de voturi. Cam un sfert din numărul delegaților au votat altfel decât a indicat Dragnea. Dacă și în parlament există un procent similar nu există nicio îndoială că la o viitoare moțiune de cenzură guvernul PSD-ALDE are toate șansele să cadă.
Cât de departe este acel moment? Greu de precizat. S-ar putea spune că totul depinde de modul în care va evolua grupul lui Victor Ponta. Fostul premier are propriul lui proiect, o formațiune politică ceva mai modernă decât PSD. Câți dintre cei care nu-l agrează pe Liviu Dragnea se vor decide să părăsească PSD pentru un partid în formare, cu un viitor incert? Fiecare parlamentar încearcă să–și mențină privilegiile de a face parte dintr-un partid aflat la guvernare.
PNL trebuie să se bazeze pe propriile forțe, dar are nevoie și de o nouă strategie privind politica de alianțe. În acest sens, nu a reușit să se apropie de UDMR și nu-și clarifică relația cu USR. Nu sunt clare nici relațiile de colaborare cu președintele Iohannis. Important este însă ca tandemul Iohannis-Orban, anunțat oficial, să fie mai mult decât o simplă formalitate.
