Asculta acest articol
Azi credincioşii prăznuiesc prin rugăciune şi post aspru Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Este una dintre cele mai mari sărbători de peste an, însemnată cu cruce roşie în calendar, cu post şi ajun. Sfântul Ioan Botezătorul este sărbătorit de mai multe ori în cursul anului bisericesc. Despre el Hristos Domnul spunea “Adevărat zic vouă: Nu s-a ridicat între cei născuţi din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul”(Matei XI, 11)
Referitor la sărbătoarea de azi, istoria ne arată că a fost la început probabil, o aniversare – proprie cultului local palestinian – a târnosirii unei biserici din Sebasta (Samaria) unde, după mărturiile lui Eusebiu şi Ieronim , se aflau mormintele Sfântului Ioan Botezătorul şi ale Sfinţilor Prooroci Elisei şi Avdie (Ene Branişte, Liturgica Generală). ~n amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul s-a rânduit ca ziua de 29 august să fie zi de post aspru, urmând astfel pilda Sfântului Ioan Botezătorul care şi-a petrecut viaţa în asceză. Sărbătoarea face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de ajunul Bobotezei, cinstită la 6 ianuarie.
Viaţa Sfântului Ioan Botezătorul
Sfântul Prooroc Ioan s-a născut în familia preotului Zaharia, după cele mai multe izvoare de atestare, la Ein-Karem, la aproximativ 10 kilometri de Ierusalim. Naşterea minunată a Sfântului Ioan a fost profeţită de îngerul Gavriil într-o arătare în timpul slujbei oficiate la templu de tatăl Sfântului Ioan. Mama sa, Elisabeta, înaintată în vârstă şi fără copii, deoarece nu putea să aibă urmaşi, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Zaharia, tatăl său, nu a crezut în cuvântul îngerului şi, drept pedeapsă, a rămas mut. Naşterea lui Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea Naşterii lui Iisus. Sfinţii Părinţii socotesc naşterea înaintemergătorului ca ‘minunea ce merge înaintea Minunii’ şi o privesc ca treaptă pe care se urcă înţelegerea celor ce vor vedea naşterea cea peste fire, din cea bătrână şi stearpă din neamul lui Aaron, pentru a se sui apoi la vederea cea preaminunată a naşterii Celui mai presus de fire din Fecioara Maria. Sfântul Ioan îşi începe propovăduirea în pustiu, acolo îşi botează ucenicii şi ‘glasul lui strigă în pustiu’ (Is. 40, 3). Ducea o viaţă de renunţare, era îmbrăcat cu haine din păr de cămilă, mânca miere de albine şi lăcuste şi se ruga mereu. A fost un exemplu pentru primii asceţi ai creştinismului şi pentru monahism. Mesajul principal pe care îl transmitea Ioan era< ‘Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!’ Cei care renunţau la păcate erau botezaţi în Iordan. Botezul acesta are şi o semnificaţie eshatologică, prevestind, aşa cum însuşi proorocul spunea, botezul cu ‘foc şi Duh Sfânt’, pe care îl aducea Cel Care va veni după el, Hristos-Domnul.
În predicile sale l-a criticat, în mod repetat, pe regele Irod Antipa pentru faptul că s-a căsătorit cu Irodiada, fosta soţie a fratelui său vitreg, Filip. Aceasta i-a atras întemniţarea. La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea, fiica Irodiadei, a dansat în faţa tatălui său vitreg, iar Irod Antipa i-a promis orice. La îndemnul mamei, fata a solicitat capul Sfântului Ioan Botezătorul. Fiind ucis, capul i-a fost adus Salomeei pe tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul ar fi fost dus de susţinătorii săi în oraşul Samaria.
Astăzi, capul Sfântului se află la Roma. Fragmente din moaşte se găsesc şi în Biserica Coptă, la mănăstirile dintre Cairo şi Alexandria. Şi în Bucureşti, la Biserica ‘Sfântul Vasile cel Mare-Victoria’, se află un fragment din moaştele Sfântului.
Fii primul care comentează