Sunteţi dispuşi să daţi bani pentru “Cuminţenia Pământului”?

Asculta acest articol

Premierul Dacian Cioloş a declarat că lansarea subscripţiei publice pentru cumpărarea Cuminţeniei Pământului reprezintă un parteneriat între stat şi societate, iar dacă nu se vor strânge cele 6 milioane de euro necesare înseamnă că statul şi poporul renunţă la această operă.

”Faptul că lansăm această subscripţie publică este pentru că am vrea să ne-o asumăm împreună – statul şi societatea. Dacă nu se adună suma înseamnă că împreună am decis să renunţăm la această operă”, a subliniat Dacian Cioloş

.

El a răspuns şi acuzaţiilor potrivit cărora românii sunt chemaţi să cotizeze la achiziţionarea de opere, dar statul nu recuperează banii de la cei condamnaţi pentru fapte de corupţie, cum este cazul Microsoft.

”Haideţi să fim clari şi direcţi: şi suma de cinci milioane de euro tot banii cetăţenilor sunt, iar cei 6 milioane de euro care ar veni în plus tot de la cetăţeni vin. Cred că e important acest mesaj că este o achiziţie asumată de statul român şi de poporul român. Nu e vorba de o piatră acolo, ci o operă de artă-cheie în viaţa artistică a lui Brâncuşi. E un unicat”, a susţinut premierul.

El a precizat că Brâncuşi a lucrat opere în mai multe versiuni, dar nu şi în cazul Cuminţeniei Pământului.

”Are o valoare aparte, o valoare simbolică. Ea (opera – n.r.) oricum rămâne în ţară, pentru că, fiind patrimoniu naţional, nu poate să iasă, dar cred că una e să fie la dispoziţia statului şi să fie pusă într-un muzeu fără alte discuţii şi alta e să intre în sectorul privat”, a conchis Dacian Cioloş.

Realizată în 1907, “Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum “Sărutul” şi “Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

“Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro. Proprietarele o lasă Statului Român cu suma de 11 milioane euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn “Madame L. R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere “Sărutul”.

Ca urmare, vă punem următoarea întrebare:

[cardoza_wp_poll id=212]