20.02.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Crăciun, Beniamin Urs, Ioan Leitner. Titlul emisiunii: Cine merge la dezvoltare şi transporturi. Ce va face preşedintele?(reluare) 01.30 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 02.45 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 04.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitaţi: Bekessy Elisabeta, Gabor Ferenc. Titlul emisiunii: Primăvara aceasta şi casele pot deveni mai verzi.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.15 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Omul cotemporan şi negarea lui Dumnezeu. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Crăciun, Beniamin Urs, Ioan Leitner. Titlul emisiunii: Cine merge la dezvoltare şi transporturi. Ce va face preşedintele?(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Panoramic sportiv, cu Ionu Blăjan, invitat: Gheorghe Popdan. Titlul emisiunii: Sportul şcolar eminescian în 2018 şi 2019. 14.20 Teleshopping 14.40 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii:Cum ne conformăm la programele ecologice şi la ţinta de reciclare. 15.25 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 17.00 Zone Folclorice 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 Cultură

Solemnitate rece, distantă, cu lovituri indirecte

Scris de Dumitru Păcuraru, 29 noiembrie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un artist din Oradea a avut un mare succes internaţional punând într-o cameră un lup şi o căprioară. Nu erau dresaţi, dar nu s-a întâmplat nicio dramă. Obişnut să atace numai în mijlocul naturii, lupul nu s-a atins de căprioară.

La Palatul Parlamentului a avut loc o şedinţă solemnă. Contrar uzanţelor, preşedintele României nu a fost aşteptat afară, la intrarea în Parlament. Odată intrat în sală a dat mâna cu preşedintele Senatului, nu însă şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor. S-au ignorat reciproc, la fel ca lupul şi căprioara din povestea artistică a lui Mircea Cantor.

Dar să ne întoarcem la discursurile din Parlament dedicate Centenarului României.
După câteva fraze convenţionale, Klaus Iohannis a scos tunurile şi le-a pus pe guvern, pe adversarii lui. A vorbit despre „cei care o conduc”, evident neincluzându-se şi pe el în arhitectura puterii. În sfârşit, evenimentul de acum o sută de ani a trecut în plan secund.

Perdaful tras majorităţii PSD-ALDE a fost răsplătit cu aplauze din partea opoziţiei abia la sfârşitul discursului.
Se ştie că preşedintele Iohannis nu este un mare orator. Dar pentru un moment solemn discursul lui a fost foarte deplasat.

O dată la o sută de ani, şeful statului trebuie să privească istoria ţării în ansamblul ei. Preşedintele unei ţări, şeful statului, este responsabil în primul rând cu cultul eroilor, este o piesă importantă în construcţia simbolică a unei ţări.
Un discurs la fel de fad a rostit şi preşedintele Senatului. Fiecare cu ce-l doare.

Călin Popescu Tăriceanu s-a oprit la partea cu libertatea de expresie, cu drepturile şi libertăţile consfinţite în Declaraţia de la Alba Iulia. Nu a pronunţat corect nici măcar „credenţionalele”, spunându-le „credenţiale”. Însoţit de căscăturile asistenţei, discursul lui nu l-ar fi emoţionat pe Ion I. C. Brătianu.

Liviu Dragnea s-a remarcat rostind o listă lungă a celor prezenţi la şedinţa solemnă dedicată Marii Unirii. Spre deosebire de cei care au vorbit înaintea lui, omul numărul trei din stat i-a salutat şi pe românii de dincolo de Prut. A schiţat şi o schemă a ţintelor următoare, intrarea în Schengen, adoptarea monedei euro, dar a făcut apel şi la unitate, cerând să se înceteze războiul româno-român.

Discursul lui a fost un fel de scrisoare deschisă adresată direct preşedintelui Klaus Iohannis. Ca elev, după acest discurs Liviu Dragnea ar fi primit o notă mare din partea unei învăţătoare emotive.
Întotdeauna este loc pentru mai mult. Premierul Viorica Dăncilă a găsit persoane în plus în sală faţă de cele pe care le-au salutat antevorbitorii. De exemplu l-a salutat pe preşedintele Consiliului Legislativ şi pe preşedintele Academiei.

A fost singura vorbitoare care a salutat opoziţia şi a felicitat PNL pentru ce a făcut în 1918. Nimeni nu a pomenit nimic despre rolul PNR, al personalităţilor din Transilvania, Crişana şi Banat.
Viorica Dăncilă a mers şi mai departe: a invocat principiul liberal „Prin noi înşine”.
Ca şi arie de cuprindere, discursul premierului Dăncilă a depăşit discursurile primilor oameni în stat. A vorbit până şi despre drepturile minorităţilor.

A fost singura vorbitoare întreruptă de aplauze.
Pe parcurs discursul ei a avut pasaje încărcate de emoţie, dar mai spre sfârşit a fost cam populist şi găunos, plin de lucruri comune.
În mod semnificativ, al cincilea discurs a fost rostit de principesa Margareta, custodele Coroanei României. Scurt, la obiect, scoţând în evidenţă rolul Coroanei, al familiei regale a României.

Partidelor li s-a acordat câte şapte minute. :apte minute pentru a cuprinde o sută de ani de istorie.
Un discurs politic în adevăratul sens al cuvântului a fost cel rostit de Varujan Vosganian, poetul şi politicianul, dar şi oratorul, şi-au dat mâna în mod fericit.

Abonează-te acum Online!
  1. constantinescu traian a spus: 29 noiembrie 2018, ora 08:41

    Maestre ai folosit o oglinda venetiana…..

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.