Situația veniturilor ar fi trebuit să impună rectificări negative

Asculta acest articol

Rectificările bugetare operate în anul 2016 a fi trebuit să fie negative, nu pozitive, având în vedere situația veniturilor realizate la momentele aprobării acestora, reiese din raportul Curții de Conturi elaborat în urma controlului legalității fundamentării, avizării și aprobării legii bugetului de stat pe 2016 și a actelor normative de rectificare bugetară.

‘Situația veniturilor realizate la momentele aprobării actelor normative de rectificare a legii bugetului de stat pe anul 2016, apreciem că ar fi trebuit să impună mai degrabă o rectificare negativă atât a veniturilor totale ale Bugetului General Consolidat (BGC), cât și a cheltuielilor totale’, se arată în raportul citat.

Potrivit documentului, fundamentarea veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare a fost realizată într-o manieră accentuat de optimistă, deși gradul de realizare a veniturilor bugetare la momentul elaborării acestor acte normative înregistra valori cu circa 5% mai mici decât nivelul programat (veniturile nerealizate la BGC de 4,7 miliarde lei, respectiv de 9,5 miliarde de lei).

‘Cu toate acestea, a fost promovată o rectificare pozitivă în cazul OG nr. 14/2016, veniturile estimate la BGC fiind majorate cu încă 4,2 miliarde de lei, iar prin cea de-a doua rectificare bugetară, din luna noiembrie 2016, nivelul prognozat al veniturilor bugetare a fi încasat la 31.12.2016 a fost majorat cu 0,34 miliarde de lei.

Din analiza execuției veniturilor bugetului general consolidat, se poate lesne observa faptul că estimarea inițială a veniturilor BGC, avută în vedere la elaborarea legii bugetului de stat pe anul 2016 a înregistrat un grad de acuratețe mai ridicat decât cel corespunzător celor două rectificări bugetare’, se menționează în document.

Mai mult, susține Curtea de Conturi, veniturile bugetului general consolidat au coborât la 29,49% din PIB în 2016, de la 34,9% din PIB în 2015, și mult sub media UE, de 44-45% din PIB.

În același timp, în raport se menționează că fundamentarea cheltuielilor bugetului general consolidat a fost realizată, de asemenea, ‘într-o manieră optimistă’, volumul acestora fiind majorat cu 4,2 miliarde de lei în cazul primei rectificări bugetare, și respectiv de 0,29 miliarde de lei în cazul celei de-a doua rectificări.

‘Gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile definitive (după cele două rectificări) a fost unul redus, de 94,46%, iar gradul de realizare a cheltuielilor raportat la prevederile inițiale a fost de 96,03%. Programarea inițiala avută în vedere la capitolul cheltuieli bugetare este mult mai aproape de realitate față de programarea operată cu ocazia rectificărilor bugetare, deși la momentul elaborării celor două acte normative de rectificare existau suficiente informații referitoare la execuția bugetară la 30.06.2016, respectiv 30.09.2016, care indicau un nivel redus al execuției bugetare, astfel încât să fie luată în considerare o rectificare negativă a cheltuielilor bugetare’, mai arată Curtea de Conturi în raportul citat.

Mai mult, instituția consideră că prin promovarea celor două rectificări nu s-a obținut creșterea acurateței prognozei veniturilor totale ale BGC, în fapt înregistrându-se o scădere a gradului de realizare a programului de venituri (nivel de realizare de 96,8% față de programul inițial, 95,1% față de prima rectificare și 94,9% față de veniturile prognozate la cea de-a doua rectificare).

‘Această estimare eronată a veniturilor bugetului general consolidat este dificil de justificat din punct de vedere al unor criterii obiective, întrucât la momentul elaborării celor două ordonanțe de rectificare, veniturile efectiv încasate la acest buget înregistrau nerealizări semnificative față de nivelul programat”, se arată în raport.

Obiectivul de menținere a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB, în contextul realizării la un nivel inferior a veniturilor bugetare, a impus renunțarea la efectuarea unor cheltuieli bugetare, în special cele alocate pentru investiții, se mai arată în raportul citat.