Asculta acest articolNoile generații nu fac mare caz de deviza mușcheterilor care suna tentant “Toți pentru unu, unul pentru toți”. USL lucrând în echipă, cu patru co-președinți la cârmă, nu se pretează la deviza mușchetarilor de altădată. Traian Băsescu este însă singur. S-a trezit singur-singurel în fața celei mai de succes alianțe politice. :i-a pierdut sprijinul PDL. Partidul pe care l-a înființat este foarte firav. Puținii susținători sunt divizați. O parte au rămas în PDL, alții s-au reîntors spre societatea civilă. Este un fel de a spune pentru că asociațiile civice nu mai sunt ceea ce erau prin anii ’90.
Aflat la capătul mandatului, ca un adevărat erou, s-a decis să nu depună armele. S-a decis să lupte până la capăt împotriva adversarilor, cu care, de altfel, în diferite momente, a fost partener. Cu PNL și-a construit, de fapt, cariera prezidențială. Cu PSD a guvernat după alegerile din 2008 și și-a pregătit terenul pentru alegerile prezidențiale din 2009. Împotriva acestor două partide duce o luptă pe viață și pe moarte în aceste ultime luni de mandat.
Nu ezită să folosească cele mai teribile arme. Nu toate acțiunile sale sunt la vedere. Ceea ce răzbate la suprafață, experimentată deja, este acuzația că USL atentează la integritatea statului de drept. A profitat de vizita unui emisar american pentru a trage concluzia că SUA a luat act de derapajul Guvernului USL de la principiile și normele pe care trebuie să se respecte într-un stat de drept. Mânuind ca nimeni altul arma independenței Justiției, Traian Băsescu le dă de furcă guvernanților. Este adevărat, pe de altă parte, că liderii USL parcă intenționat dau apă la moară. Dau declarații neîngrijite, acționează fără nicio teamă ca și când ar fi singuri pe lume, intangibili. Victor Ponta nu se poate abține deloc atunci când este întrebat despre Justiție. Mai mult, se avântă în declarații la adresa unor politicieni europeni. A cataloga declarația unui europarlamentar german ca nazistă a fost una dintre marile gafe ale unui om politic. Traian Băsescu nu trebuie decât să stea la pândă și are material destul pentru noi și noi atacuri.
Majoritatea parlamentară este, de asemenea, într-o postură neplăcută prin promovarea unor proiecte care nu au nimic de-a face cu democrația. Aleșii se străduiesc să-și voteze legi care îi avantajează. Chiar ieri s-au trezit că legea care le crea avantaje a fost respinsă. Modificările la codul penal au primit verdictul de neconstituționalitate din partea Curții Constituționale. Cum să nu jubileze președintele Băsescu? Are materie primă din plin. Nu trebuie să facă niciun efort. Trebuie doar să-și mențină vie voința de a ataca.
Traian Băsescu pare să fie singur împotriva USL, dar fără să propună o alternativă. Nu are nici măcar un candidat prezidențial pe care să-l arunce în ring, îm potriva lui Crin Antonescu. Lupta lui pare, așadar, lipsită de orice perspectivă. La fel cum li se reproșează celor de la PSD și PNL că sunt unite doar de dorința de a-l da jos pe Traian Băsescu, la fel se poate spune și despre președinte că nu are alt scop decât distrugerea USL, a fiecărui partid component în parte. Îi lipsește “cauza măreață”. Dacă nu i s-ar da motive să invoce independența Justiției, Traian Băsescu nu ar avea de ce să mai iasă în public. Despre singurătatea puterii, altădată.
