Sfântul Iacob (sec. I) – apostol

Asculta acest articol

Sfântul Iacob, pe care evanghelistul Marcu îl numeşte «cel Mic» pentru a-l deosebi de omonimul său, Iacob cel Mare, fratele lui Ioan, intră în istorie ca Episcop de Ierusalim, după anul 42, când Iacob cel Mare a fost martirizat şi Petru a părăsit oraşul.

De la Sfântul Iacob cel Mic a rămas o scrisoare, cuprinsă în Noul Testament; scrisoarea este adresată tuturor comunităţilor creştine şi arată că autorul ei este un om hotărât, chiar aspru «cenzor necruţător al greşelilor, dar şi părinte înţelept».

Ea cuprinde expresii tari care, şi astăzi, după nouăsprezece veacuri, sunt perfect actuale : «De unde vin războaiele şi de unde certurile dintre voi ? Nu, oare, de aici: din poftele voastre care se luptă în mădularele voastre ? Poftiţi şi nu aveţi; ucideţi şi pizmuiţi şi nu puteţi să dobândiţi ce doriţi; vă sfădiţi şi vă războiţi, şi nu aveţi pentru că nu cereţi. Cereţi şi nu primiţi, pentru că cereţi rău, ca voi să risipiţi în plăceri. Nesocotiţilor!» (4,1-3).

Despre moartea SfântuIui Iacob cel Mic avem însemnări foarte vechi. Istoricul evreu Iosif Flavius ne spune că Iacob cel Mic a fost condamnat să fie ucis cu pietre, în anul 61 sau 62; condamnarea a fost hotărâtă de marele preot Annah al H-lea, care rămăsese autoritate supremă în Ierusalim, în intervalul dintre moartea procuratoruIui Festus şi numirea succesoruIui său; marele preot a folosit situaţia pentru a-l elimina pe episcopul creştin al Ierusalimului.

Asemenea celorlalţi apostoli, Iacob cel Mic pecetluieşte cu sângele său credinţa şi dragostea lui faţă de Răstignitul de pe Golgota.

Numele Iacob a fost purtat de unul dintre cei doi copii ai lui Isac: Esau şi Iacob. Asupra înţelesuIui acestui cuvânt nu s-a ajuns la o soluţie clară, deşi este unul dintre numele foarte răspândite, mai întâi în lumea mozaică şi arabă, apoi şi în lumea creştină.

Foarte probabil este în legătură cu o rădăcină verbală însemnând: a proteja, a apăra – şi Iacob “ar putea fi înţeles ca: «fiind sub ocrotirea lui Dumnezeu». Doi dintre apostoli au purtat acest nume; «Martirologiul Roman» aminteşte alţi zece sfinţi cu numele Iacob. Ei ne arată cum un nume foarte vechi şi neclar poate deveni strălucitor printr-o viaţă sfântă.

(Vieţile Sfinţilor)