Satu Mare: Multe legume din pieţe sunt de fapt de la angrouri, nu de la producători

Tot mai mulţi sătmăreni aleg să-şi facă aprovizionarea cu legume şi fructe de la Depozitul de alimente, situat pe strada Magnoliei. Sătui de intermediarii din pieţe, care nu sunt nici pe departe producători, şi care îşi pun adaos comericial chiar şi de peste 50%, până la 100%, locaţia a devenit tot mai căutată în ultimele luni, în special de când s-au scumpit toate alimentele.

Lucrul cel mai grav este că aproape fiecare comerciant din pieţele din municipiul Satu Mare a obţinut un certificat de producător şi astfel reuşesc să-şi atragă cumpărătorii.

„Până şi ţiganul din Stâna care are 5 metri pătraţi de teren în spatele cocioabei de voioagă poate să obţină certificat de producător. Acuma toţi au certificat de producător, dar nici unul nu produce cu adevărat. E muncă grea la câmp şi toţi fug de asta. Mai bine mint şi înşală cumpărătorii şi mai spun şi că sunt alimente bio, nestropite, lucrate cu mâinile lor, pe terenul propriu.

Să ştiţi că, până şi bătrâna pe care o vedeţi într-un colţ mai retras al pieţei, care a venit în Piaţă cu două cepe, a cumpărat de n ori de la mine. Şi toate sunt aşa. Când le vezi, crezi că-s crescute la ea în grădină şi zici… hai să cumperi de la ea, că e în vârstă, şi ţi-e milă şi te gândeşti că poate are nevoie de bani de medicamente şi facturi, că-i vine pensie puţină… Nici pomeneală. Nici măcar în bătrâne nu mai poţi avea încredere.

Vin cu taxiurile ori cu dubele, cu copiii, şi îşi încarcă sacii cu de toate, şi pe urmă stau în pieţe, că doar ei sunt oameni cinstiţi… Şi când mergi în piaţă şi cauţi un aliment nestropit, o legumă, un fruct, te duci la bătrânică, să-ţi faci pomană cu ea. Că doar ea nu le-a stropit…”, a declarat Renate Laczko, fostă vânzătoare.

Adaos comercial de 50% până la 100%

La angroul de pe strada Magnoliei, din municipiul Satu Mare, preţurile pot fi şi cu 50%- 100% mai mici decât la intermediarii din piaţă.

Varza se dă la 2-3 lei / kilogram, ceapa este 3 lei / kilogramul, porumbul este 1,5 lei – 2 lei / ştiulete, cartofii la sac se dau la 1,8 – 2 lei / kilogram, ardeiul kapia galben – 5 lei; roşii – 3,5 – 5 lei / kilogram, usturoi românesc de primăvară – 15 lei / kilogram, vinetele – 3,5 lei / kilogram.

Lubeniţa se dă la 1,5 lei, la cantitate mai mare, iar dacă se ia la cantitate mică, aceasta costă 2 lei / kilogram.
Celelalte fructe au următoarele preţuri: perele – 8 lei / kilogram, piersicile – 5 lei, caisele – 7 lei, nectarine – 7-8 lei, strugurii – 10 la ladă / kilogram, şi 12 la kilogram.

Nimeni nu le poate face nimic, pentru că nu te poţi atinge de ei

La Piaţa de alimente Nr. 1 din municipiul Satu Mare, dar şi în Piaţa Someş, de lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă Satu Mare, cel puţin 80-90% dintre tarabişti sunt intermediari. Adevărul este, după cum a declarat şi fosta comerciantă Renate Laczko, că e mult mai uşor să cumperi dintr-un loc şi să vinzi în altul, fără să fi trecut prin muncile câmpului.
„Când vin controalele în piaţă, să vedeţi cum se goleşte locul. Fug ca şobolanii, îşi lasă şi toate produsele pe tarabe, numai să nu-i tragă nimeni la răspundere. Şi ştiţi ce îmi pare cel mai rău? Că adevăraţii producători sunt cei care rămân la controale, şi pentru că autorităţile noastre „minunate” au normă de amenzi lunare, tot producătorul local are de suferit, că le caută nod în papură şi acolo unde nu este. Deci spuneţi şi dumneavoastră unde este corectitudinea şi cinstea în ziua de azi?

Şi eu am făcut agricultură ani de zile, dar anul acesta nu am mai rezistat. Am pus hectare de lubeniţă, dar efectiv nu s-a făcut nimic şi i-am spus tatălui meu că, decât să mai muncesc în agricultură, mai bine mă duc la jocuri de noroc şi într-o singură zi arunc pe geam câteva mii de euro, pe care i-aş investi în agricultură. Măcar nu-mi rup spatele cu munca grea, în soare sau în frig, măcar nu alerg după cai verzi pe pereţi, să mai pierd şi timpul aiurea. Îi pun la ruletă sau la păcănele şi ştiu o treabă sigură. Într-o zi i-am terminat.

Iar la depozitul de pe Magnoliei vă spun că eram obligată să vând zilnic tone de fructe şi legume. Aproape tuturor celor cu certificat de producător le-am vândut marfă, de la lubeniţă, la ceapă”, a mai precizat Renate Laczko, fostă comerciantă la Depozit.

Sătmărenii ar susţine producătorii locali, dar nu ştiu care sunt aceia

Mulţi sătmăreni preferă să se aprovizioneze din pieţele existente în municipiul Satu Mare, pentru a susţine producătorul local, însă nu mai au încredere că achiziţionează un fruct sau o legumă autohtonă.

Poate că totuşi autorităţile abilitate a face ordine în acest sens se vor mobiliza şi vor ajuta adevăratul agricultor sătmărean, respectiv vor pune la punct impostorii care sunt, de fapt, doar comercianţi.

Abonează-te acum Online!
  1. Comeciant a spus: 06 august 2022, ora 14:23

    Bişniţarul nu plăteşte la stat nimica…..se afirmă.
    Dar producătorul ce contribuţii are către stat?
    Bişniţarul plăteşte mese in pieţe 12 luni pe an.
    Producătorul 2-3 luni….
    În concluzie cine aduce mai mulţi bani la Stat?

  2. mutu2 a spus: 05 august 2022, ora 16:05

    Se poate atinge de ei dar nu vor . Sunt pe o mână cu administraţia pieţelor şi cu primăriile. Administraţia pieţelor se bate cu cărămida pe piept că aduce bani la buget din închirierea meselor din piaţă. Cică un ţăran vine mai mult vara şi toamna cu produse în piaţă dar comerciantul închiriază masa pe tot anul şi vezi doamne cu ajută ei bugetul local . Cei ce eliberează acele certificate de producător ar putea să verifice şi să vadă unde are respectivul grădina dar în locul unei sume de bani eliberează fără să mai verifice. Halal adaos la buget. De fapt este o mare păcăleală a celor ce ne conduc.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.

Tastează numerele care apar! Exemplu: 7 5 unu şapte = 7517