Asculta acest articolSărbătorile câmpeneşti au o altă semnificaţie în anii electorali. După o formulă consacrată, politicienii încearcă să fie cât mai aproape de oameni. Care sunt cele mai potrivite situaţii? Evenimentele care se desfăşoară periodic în diverse locuri din ţară, an de an, indiferent dacă au loc sau nu alegeri.
Organizată în fiecare an la începutul lunii mai, Sâmbra Oilor cade o dată la patru ani într-un an electoral. Alegerile locale au loc de regulă în luna iunie.
Aşadar, sărbătoarea câmpenească a oşenilor este o bună ocazie de ieşire a partidelor în mijlocul oamenilor. Alegerile europarlamentare au loc din cinci în cinci ani, întotdeauna în luna mai. Prin urmare şi pentru campania electorală a Parlamentului European, Sâmbra Oilor cade într-un moment potrivit.
Acelaşi lucru se întâmplă la Carei, când se sărbătoreşte eliberarea ultimei brazde de pământ românesc. Partide şi candidaţi, preşedintele ţării, participă din patru în patru ani la festivităţile din jurul Monumentului Ostaşului Român.
Normal ar fi ca an de an oficialităţile să fie alături de popor la momente festive. Nu se întâmplă acest lucru şi oarecum este normal. Aşa cum normal este ca politicienii să fie mai atenţi cu poporul în anii electorali.
Încă de la prima ediţie, Sâmbra Oilor a fost puternic politizată. La vremea lui a participat însuşi Nicolae Ceauşescu. Începând cu 1990 oşenii i-au avut oaspeţi pe preşedinţii ţării, pe premieri, pe miniştri, pe alte figuri politice. În funcţie de conjunctura politică, pe scenă au urcat reprezentanţi ai partidelor de la guvernare. Dacă prin 2008-2012 Elena Udrea a fost personajul principal în jurul căreia s-a înghesuit lumea să-i strângă mâna, iată că în 2019 locul ei a fost luat de Viorica Dăncilă. De huiduieli au avut parte şi una şi alta, dar fără un impact major.
În politică roata se-nvârte şi la nivelul politicienilor de la nivel local. Le vine rândul când unor politicieni de stânga, când unora de dreapta să se afle în centrul atenţiei. Dar Ţara Oaşului, prin Negreşti Oaş, pare să fie un fief al PSD. Interesant este că oşenii, oameni întreprinzători, nu sunt oameni de stânga. Cum au ajuns să fie susţinători ai PSD este o întreagă poveste. Vor rămâne în continuare susţinători ai PSD? Rămâne de văzut.
Ediţia Sâmbrei din 2019 nu a fost una fundamental diferită de alte ediţii. Trebuie remarcată în primul rând prezenţa primului ministru. Viorica Dăncilă a învăţat să ţină discursuri atractive pentru o anumită categorie socială. Reuşeşte să emoţioneze prin trimiterile la patriotism, la ideea de român, de stima şi respectul faţă de România. Discursul ei nu sună deloc fals, chiar dacă nu întotdeauna are o acoperire în realitate.
Alte figuri politice prezente la Sâmbră au reuşit să capteze atenţia oamenilor. Traian Băsescu, apărut cam la spartul târgului, este încă un personaj care atrage atenţia. Vasile Blaga este un politician care se bucură de popularitate. Corina Creţu, comisar european, a reuşit să transmită un mesaj puternic atrăgând atenţia asupra importanţei fondurilor europene. Prezenţă discretă, Ovidiu Silaghi, fost ministru, eurocandidat din partea ALDE, Daniel Constantin, de la Pro România, deputatul Octavian Petric trecut de la PSD la partidul lui Ponta, preşedintele Consiliului Judeţean, Pataki Csaba, Adrian Ştef, fost preşedinte al Consiliului Judeţean, au întregit un tablou politic divers prins într-o competiţie destul de complicată. Desigur, s-a făcut auzită şi vocea opoziţiei, dar destul de neconvingătoare. Huiduielile, din cauza inconfundabilei muzici oşeneşti, au fost cu totul estompate.
În concluzie, atmosfera de sărbătoare câmpenească a pus în umbră campania electorală. Micii, berea, alte bunătăţi, au trecut peste discursurile politice. Sâmbra oşenească, poate şi din cauza pălincii, nu se lasă politizată.
