România la Ziua Națională: creștere economică și mari inegalități sociale

Asculta acest articol

Statisticile arată că peste 4 milioane și jumătate de români trăiesc sub pragul sărăciei

“În ziua de salariu rămân instant fără jumătate din bani. Se duc pe plata abonamentului la telefon, pe chirie și pe mâncarea pe o săptămână. Și nici nu cumpăr cine știe ce. Iar cu o săptămână înainte de leafa următoare fac foamea”, spune un român angajat pe salariul minim.

Chiar dacă Iohannis, Orban sau Isărescu de la BNR le-ar spune că trăiesc în cea mai bună Românie din ultima sută de ani, mulți români i-ar privi cu neîncredere. Statistica tocmai a publicat noile date privind numărul săracilor: 4,6 milioane!

Paradoxuri românești

România rămâne o țară foarte bogată, cu veniturile pe cap de locuitor la coada Europei, cu disparități salariale în creștere, cu un șomaj la cote minime, unde deficitul de forță de muncă dă mari bătăi de cap angajatorilor. Însă disparitățile dintre bogați și săraci sunt foarte mari pentru mulți români.

”România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu la un eveniment.

Principalele constatări ale unui sondaj Eurobarometru (care privesc educația, venitul, statutul social și mobilitatea intergenerațională) arată, de asemenea, percepțiile asupra migrației și a globalizării. Doi din 5 români spun că oamenii au șanse egale în viață. În Danemarca 81% dintre cetățeni cred că șansele sunt egale pentru toți, în vreme ce la greci procentul e de 18%.

Cât de inegală este România?

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile rata sărăciei relative a fost în anul 2018 de 23,5%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,60 milioane persoane.

Cea mai mare sărăcie s-a înregistrat în rândul copiilor şi tinerilor în vârstă de până la 18 ani: circa o treime dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor.

În anul 2018, rata sărăciei a fost de peste 8 ori mai mare în regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia, de peste 7 ori în regiunea Sud-Est și de peste 6 ori în Sud-Muntenia decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2018, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (34,3%) și Sud-Est (31,2%), iar cea mai mică în București-Ilfov (4,1%).

Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidenţiată situaţia şomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, aproape un şomer din doi este sărac, bărbaţii şomeri având situaţia cea mai grea comparativ cu femeile aflate în şomaj.

În anul 2018, persoanele aflate în stare de deprivare sub aspectul înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată au reprezentat 33,3% din totalul populaţiei, proporţie în scădere faţă de anul 2015 cu 8,5 puncte procentuale. Din totalul persoanelor, de lipsa unui singur bun suferă mai mult de una din cinci persoane, iar de lipsa a două bunuri circa una din douăsprezece persoane.

Deprivarea materială din punctul de vedere al înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată se reflectă predominant în lipsa autoturismului personal (27,1%) sau a unui calculator (13,5%).

Problemele de locuit afectează aproape o treime dintre persoane (32,9%). Faţă de anul 2015 s-a înregistrat o scădere cu 5,9 puncte procentuale, dar situaţia nu poate fi considerată bună. Starea este chiar mai gravă dacă se are în vedere faptul că, în cea mai mare parte, persoanele considerate deprivate au mai mult de o problemă privind condiţiile de locuit.

Din punct de vedere al ratei sărăciei relative, România (cu 23,6%) se plasa în anul 2017 în grupul statelor relativ sărace, cu valori peste media Uniunii Europene, cum ar fi Bulgaria (23,4%), Lituania (22,9%), Letonia (22,1%), Spania (21,6%), Estonia (21,0%), Italia (20,3%), Grecia (20,2%), Croaţia (20,0%).