20.02.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Crăciun, Beniamin Urs, Ioan Leitner. Titlul emisiunii: Cine merge la dezvoltare şi transporturi. Ce va face preşedintele?(reluare) 01.30 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 02.45 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 04.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitaţi: Bekessy Elisabeta, Gabor Ferenc. Titlul emisiunii: Primăvara aceasta şi casele pot deveni mai verzi.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.15 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Omul cotemporan şi negarea lui Dumnezeu. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ciprian Crăciun, Beniamin Urs, Ioan Leitner. Titlul emisiunii: Cine merge la dezvoltare şi transporturi. Ce va face preşedintele?(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Panoramic sportiv, cu Ionu Blăjan, invitat: Gheorghe Popdan. Titlul emisiunii: Sportul şcolar eminescian în 2018 şi 2019. 14.20 Teleshopping 14.40 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii:Cum ne conformăm la programele ecologice şi la ţinta de reciclare. 15.25 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 17.00 Zone Folclorice 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 Cultură

România exportă tot mai multe arme, în special de vânătoare

Scris de Mioara Maxim, 16 ianuarie 2015 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Exporturile de arme ale României s-au dublat în 2013. Ce observă însă specialiştii este că armamentul românesc nu pleacă spre cele mai dezvoltate armate ale lumii. Puştile fabricate la Cugir ajung mai degrabă la vânătorii americani sau la cei germani şi nu la militarii trupelor speciale.

Aproape 180 de milioane de euro a încasat România în 2013 de la mai multe ţări pentru care a furnizat componente militare. În Europa, Olanda este clientul care a plătit cel mai mult. Peste 70 de milioane de euro. Potrivit departamentului pentru controlul exporturilor, guvernul din această ţară a cumpărat o navă de transport pentru deşeuri nucleare, un corp de navă de suport logistic şi documentaţie de execuţie pentru o fregată multirol.

Printre cei mai importanţi clienţi se numără şi Statele Unite, Israel, Marea Britanie sau Maroc. Americanii, spre exemplu, au fost interesaţi de câteva zeci de mitraliere simple şi antiaeriene, aproape 10.000 de pistoale şi puşti semiautomate, arme pentru sport, aruncătoare de grenade şi echipamente de ghidare sau accesorii pentru aeronave.

Armele vândute în cele mai multe state europene şi peste ocean sunt pentru civili. Vânătorii şi sportivii străini au comandat pistoale de calibru mic sau arme semiautomate.

„Lunetele româneşti au avut o promovare foarte bună în America. America, fiind o ţară saturată de producătorii locali. Ofensiva cea mai mare vine din China acum. Lunetele fabricate în România nu se pot compara cu lunetele fabricate în Germania, Austria sau SUA”, a spus Dinu Sălăjan, expert în armament, citat de Digi tv.

La fabrica de armament din Bumbeşti Jiu nu s-au mai făcut angajări. Comenzile de pe piaţa internă s-au dublat. S-a vândut muniţie pentru poliţie şi armată în valoare de 1,5 milioane de dolari. Cele mai multe comenzi vin din SUA. Fabrica a exportat în valoare de 15 milioane de dolari.

O piaţă bună pentru vânzarea de arme şi componente militare este Africa. Chiar dacă unele ţări au embargo pentru achiziţia de astfel de produse, celelalte state au putere de cumpărare, iar armele fabricate în România pot fi folosite cu succes chiar de către armată.

„Evident, am vândut în Maroc elicoptere. Profitul este mare. E cunoscut faptul ca armele mici, armamentul de infanterie, sunt necesare, dar nu poartă câştiguri fabuloase pentru fabricanţi”, a spus Dinu Sălăjan, expert în armament.

Anul trecut, guvernul şi-a fixat un obiectiv din relansarea acestei industrii. Fabricile de arme şi de tehnică militară sunt copleşite de datorii, iar România aproape că nu există pe harta marilor producători ai lumii.

Franţa, Germania, Bangladesh, Egipt sau India se mai numără printre ţările care cumpără produse militare din România. Le vindem piese de schimb pentru avioane, paraşute, cartuşe sau motoare. În 2013, România a atras şi clienţi noi. Iordania, Mozambic, Zambia, Grecia şi Republica Moldova au încheiat contracte de aproape cinci milioane de euro cu România.

Abonează-te acum Online!
  1. B.L. a spus: 16 ianuarie 2015, ora 10:30

    Relansarea industriei de armament inseamna locuri de munca, sa facem o analiza in acest sens si nu altfel.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.