Asculta acest articol
Un iubitor de lectură ne-a înmânat zilele trecute publicaţia intitulată Cronograf – revistă de cultură şi atitudine (62 de pagini, format de carte, ilustraţii alb-negru şi policrome).
Atât coperta, cât şi pagina de gardă întâmpină cititorul cu imaginea unui cronometru – simbol emblematic care ne aminteşte de Cronos, zeul timpului, al cărui devorator efect ne domină pe fiecare în scurta noastră trecere pe pământ.
Editorial cu monstru
Lăsând la o parte legendele şi mitologia, să facem cunoştinţă cu revista al cărui cuprins debutează cu un editorial semnat de scriitorul Felician Pop. De fapt este vorba de un pamflet, scris cu un condei acid, care îl ţinteşte şi îl ţintuieşte pe birocratul nostru cel de toate zilele, acela care ne acreşte din când în când viaţa, aşa, ca să nu ne fie lehamite de prea mult bine. Titlul Mitocantropul face o subtilă legătură cu acţiunea cronofagă a legendarului zeu despre care am făcut mai sus vorbire, şi ne înfăţişează faptele săvârşite de acest monstru hibrid, rezultat al încrucişării dintre o fiinţă hidoasă moral şi o moimă antropoidă. În opinia autorului, o astfel de arătare ar fi întruchiparea birocratului, pe care viaţa modernă nu ne îngăduie să-l ocolim ori de câte ori avem nevoie de o ţidulă cu care să ne justificăm existenţa în faţa altui ipochimen din aceeaşi speţă.
Literaţi de pretutindeni
La o răsfoire preliminară a părţii de creaţie, am fost surprinşi să aflăm că revista nu aduce în prim plan scriitorii şi poeţii din Cenaclul Cronograf, aşa cum se obişnuieşte şi cum ne-am fi aşteptat, ci promovează literaţi de pe tot cuprinsul ţării şi chiar români din străinătate. Ca dovadă, îi vom cita pe poeţii: Ovidiu Purdea Someş (Cluj-Napoca), Silvan Stâncel şi Daniela Floroian Barb (Alba Iulia), Doina Rândunica Anton (Sighetu-Marmaţiei), Emilian Horea (Bistriţa), Traian Vasilcău (Chişinău) ş.a. La fel şi scriitorii şi eseiştii: Adriana Ungureanu (Bucureşti), Aurel Drăgan (Cluj-Napoca), Constantin Miu (Medgidia), Veronica Pavel Lerner (Canada), Daniel Ioniţă (Australia). Printre autorii sătmăreni figurează scriitorul Felician Pop şi poetul Gheorghe Cormoş.
O altă surpriză este prezentarea (pe trei pagini) a epigramistului Nicolae Bunduri (Cluj-Napoca), în timp ce sătmăreanul Ioan Tipu Sălăjeanu, de o certă valoare, este omis.
Să mai adăugăm că grafica impecabilă, constând în ilustrarea cu lucrări de metaloplastie ale artistului Ioan C. Sălăjan, reprezintă o certă valoare adăugată care conferă publicaţiei o notă în plus de sobrietate şi calitate.
În final, revista se încheie cu un Remember al poetului sătmărean Emil Matei (6 aprilie 1947-1 septembrie 2001).
Fii primul care comentează