Asculta acest articol Azi îl vedem pentru prima oară în acțiune pe Victor Ponta fără mantia de cavaler invincibil pe umeri. I-au căzut procentele ca frunzele toamnei, dar încrederea populației în el nu a scăzut atât de drastic încât să iasă din politică pe ușa din dos. Se situează, totuși, sub bazinul electoral al PSD, și puțin peste Traian Băsescu. Nu stă foarte bine, nici foarte, foarte rău. Acum ar fi momentul să spună că este foarte tânăr și are timp să-și ia revanșa. De altfel a repetat de atâtea ori că este tânăr, cel mai tânăr premier și chiar cel mai tânăr președinte, încât lumea a început să-l creadă și nu l-a votat, lăsându-l să se mai maturizeze.
Nu știm de ce înfrângerea sa la prezidențiale pare mai dramatică decât au fost în cazul lui Adrian Năstase și Mircea Geoană. Poate pentru că a fost a treia încercare din partea PSD, iar în basme eroii se luptă doar de trei ori. :i cine pierde a treia oară, pierde de tot. Poate pentru că a fost prea sigur de victorie, iar bătălia pentru cea mai înaltă funcție în stat trebuie să se dea între candidați cu șanse egale. Poate pentru că într-o democrație consolidată diferența dintre cel ce pierde și cel ce câștigă trebuie să fie la limită, la firul ierbii. El a fost bătut prea crunt de un candidat considerat fără șanse. Adevărul este că nu l-a învins Klaus Iohannis, nici ACL. El a fost învins fără drept de replică de către cei care, de regulă, nu se duc la vot. De oameni neinteresați de politică, însă atenți la modul cum se comportă clasa politică, atenți la modul în care este condusă țara. Tipul de alegători care l-au făcut pe Iohannis președinte, atenți la nuanțe, ajung la esențe fără să-și dea seama. Acest electoral aparent invizibil a făcut diferența dintre un tip de democrație în care puterea este într-o singură mână și democrația care împarte puterea între toți reprezentanții forțelor politice. Lipsește din această ecuație societatea civilă. :i probabil va lipsi și în mandatul lui Klaus Iohannis.
Dezbrăcând haina aroganței, Victor Ponta pare să o fi aruncat într-un loc prin care, cu totul întâmplător, trecea Klaus Iohannis. O fi ezitat sau nu, dar iată că din când în când și-o pune pe umeri, o încearcă. Președintele ales a început să sărbătorească, amestecând stilurile. Iese la restaurant în stilul lui Traian Băsescu și face chefuri cu prietenii în stilul PSD. Evident, nu și le-a pus pe facebook.
Lucrul cel mai grav care i s-ar putea întâmpla României este ca și acest neamț să semene cu românii șmecheri, cu politicienii de pe Dâmbovița. Ar fi o adevărată tragedie ca peste câteva luni, peste un an sau doi, să se strige ceva de genul “Klaus Iohannis pentru noi/ este Victor Ponta doi”. Cu siguranță nu se va striga “este Traian Băsescu doi” pentru că fostul președinte va ieși din prim planul vieții politice. Confruntarea se va da între cei ce l-au votat pe Ponta și cei ce ce și-au pus speranțele în Iohannis. Cum se vor redistribui speranțele și dezamăgirile? În funcție de prestația fiecăruia.
Dacă Victor Ponta rămâne prim ministru și începe să lucreze până îi sar capacele, dacă va continua reformele și va încuraja lupta împotriva corupției, are șanse să revină. Va recâștiga încrederea populației și ar putea fi unul dintre adversarii redutabili ai lui Klaus Iohannis. La rândul său, dacă președintele ales nu se va lăsa pradă aroganței, nu se va înconjura de o camarilă și nu va intra în jocuri politice doar de dragul puterii, va întruchipa, într-adevăr, un model politic demn de urmat.
