Asculta acest articolÎn turul doi al alegerilor prezidențiale se face, de fapt, o redirecționare a voturilor. Dacă Iohannis a obținut 37,82%, iar Dăncilă 22,26%, rezultă că restul candidaților au fost votați de 39,92% dintre cetățenii care s-au prezentat la urne. În cifre, primii doi candidați au fost votați de 5.536.742 alegători, iar în spatele celor 12 candidați se află 2.293.008 voturi.
Se vede foarte clar că din totalul voturilor valabil exprimate un procent semnificativ a fost obținut de candidații care nu au trecut în turul doi. Practic cei 12, luați împreună, au obținut mai multe voturi decât candidatul PSD. Dacă ei și-ar fi putut trimite un reprezentant, în turul doi s-ar fi confruntat cu candidatul PNL.
Este posibil ca din cei 2.293.008 de alegători care au ales să voteze candidați fără șanse o parte să nu se mai prezinte la vot. Alții, inclusiv foștii candidați, îl vor vota duminică pe unul dintre cei doi calificați în finală.
Câteva partide și-au anunțat deja preferințele. USR-PLUS și PMP recomandă alegătorilor să-l voteze pe Klaus Iohannis.
Pe Mircea Diaconu nu-l interesează în ce parte se duc voturile lui. Susținut de ALDE și Pro România, lasă în seama celor două partide să facă recomandările.
Călin Popescu Tăriceanu este în derivă. Nu știe nici măcar dacă el personal se va duce la vot. Victor Ponta încă ezită. Este o alegere grea. Dacă recomandă să fie votat Iohannis pierde încrederea pesediștilor, în timp ce el dorește o apropiere de electoratul PSD.
UDMR, ca de obicei, amână luarea unei decizii până în ultimul moment. Oricum, la prezidențiale absenteismul în rândul electoratului maghiar este destul de ridicat.
Așa se face că județe în care ponderea populației maghiare este mare sunt codașe la prezența la urne. Printre acestea se află și Satu Mare, dar în acest județ sunt și alte motive ale absenteismului foarte ridicat.
Diferite de ale maghiarilor, românii au motivele lor să nu se prezinte la vot. Este o formă de protest. Cauzele absenteismului ridicat în județul Satu Mare merită o cercetare aparte.
Cu un rezultat previzibil, alegerile din 24 noiembrie nu suscită un interes foarte mare. Și dacă ar fi să se ia în calcul doar voturile redistribuite de la Dan Barna și Theodor Paleologu, de la electoratul USR-PLUS și PMP, Klaus Iohannis este deja câștigător.
Dan Barna îl creditează pe Klaus Iohannis cu 1.384.450 voturi, iar Paleologu cu 527.098. Sunt aproape două milioane de voturi care, în mod normal, îi creează președintelui Iohannis anumite obligații politice. Evident, și morale.
În spatele acestor voturi date cu împrumut se află oameni care la viitoarele alegeri, locale și parlamentare, se vor întoarce la partidele lor.
În aceste zile se pun bazele unor alianțe politice de mare importanță. Hotărâte să câștige alegerile locale de anul viitor, PNL și USR au dat primul semnal la București. USR a demarat ca o uniune pentru București.
Pe baza victoriilor obținute în Capitală USR revendică dreptul de a da candidatul pentru Primăria Generală. Va ceda PNL?
Aceeași situație se regăsește în alte multe localități. Bazinul electoral al USR-PLUS se cristalizează în așezările urbane, mari și mijlocii, mergând peste electoratul PNL.
Se va reveni la vechiul slogan, la postulatul care a modificat echilibrul politic din anii ’90 dintre PDSR și opoziția democrată: “Nu putem câștiga decât împreună!”.
PNL și USR-PLUS sunt condamnate să colaboreze. La fel cum evoluțiile de pe scena politică, declanșate de căderea guvernului PSD și victoria lui Iohannis la prezidențiale, obligă partidele de stânga să-și strângă rândurile.
Există două variante: ori se formează două blocuri politice puternice, clar delimitate, ori se reintră în criză politică.
