Asculta acest articol
În fiecare vacanţă de vară, casa de exerciţiu spiritual Sfântul Ignaţiu de la Socond găzduieşte grupurile de copii sosiţi aici în tabără de la diverse parohii ale Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare.
În acest an, în perioada 28 iulie – 29 august îşi petrec aici câte o săptămână minunată de odihnă, recreaţie, dar şi de reîncărcare spirituală mai multe serii de copii, cu toţii întorcându-se acasă cu amintiri de neuitat. În vara aceasta circa 250-300 de copii se recrează aici, activităţile taberei desfăşurându-se în spiritul Anului Dăruirii de Sine. În seria anterioară (săptămâna trecută) au fost în tabără 50 de copii. La fel ca şi în anii trecuţi, şi în vara aceasta se organizează cinci sejururi de câte o săptămână.
Mai multe în ediţia tipărită disponibiă la chioşcurile de ziare sau în ediţia electronică (abonament PDF).
1 comentariu
Un traseu cu valoare de simbol, ce începe la Bădăcin, locul nașterii marelui om politic Iuliu Maniu, și se sfârșește la Sighetu Marmației, la închisoarea comunistă unde a pierit politicianul, este parcurs pe jos, de peste o sută de tineri din Transilvania și Moldova, în semn de respect și de aducere aminte față de sacrificiul martirilor comunismului.
Pelerinajul începe, efectiv, sâmbătă, 23 august, din satul natal al lui Iuliu Maniu, Bădăcin. Preotul paroh greco-catolic de acolo, Cristian Borz, spune că pelerinii se vor întâlni, mai întâi, vineri, la Şimleu Silvaniei. De acolo se porneşte, apoi, spre Bădăcin, se vizitează Casa Memorială Iuliu Maniu, mormintele familiei, centrul de copii, apoi se merge la Biserică. Aici comunitatea le oferă pelerinilor cina şi micul dejun şi sunt găzduiți, peste noapte, în familii. Pelerinii dorm pe fân, în şuri sau oriunde li se oferă un loc.
Însoțiți și de preoți, pelerinii pornesc sâmbătă dimineața de la Bădăcin spre Bocşa, satul lui Simion Bărnuţiu. Preotul Cristian Borz spune că, având ân vedere că anul se împlinesc 150 de ani de la moarte cărturarului, se va celebra şi un Parastas în biserica de la Bocşa în memoria marelui tribun. ”De asemenea, în mod particular, va fi amintit Corneliu Coposu, de la a cărui naștere s-au împlinit 100 de ani”, spune preotul.
De la Bocșa, pelerinii pleacă, apoi, pe şosea, către Borla, Guruslău (locul victoriei lui Mihai Viteazul din anul 1601), urmând să se oprească, peste noapte, la Bocşiţa, unde vor fi găzduiți de localnici (dorm, de regulă, în fân, în șură)
În 24 august se trece dealul spre Deleni, Naimon şi se ajunge spre amiază la Bulgari. Spre seară se ajunge la Cehu Silvaniei, unde pe lângă comunitatea parohială locală, organizatorii au o relaţie de bună colaborare cu Colegiul Gheorghe Pop de Băseşti. Aici se pune în valoare istoria şi cultura acestor locuri, dar mai ales figura istorică, culturală şi religioasă a marelui om Gheorghe Pop de Băseşti.
În 25 august urmează trecerea în judeţul Maramureş, Ulmeni şi popas la Mireşu Mare. În următoarele două zile se parcurge traseul Mireşu Mare – Baia Mare – Şişeşti (localitatea în care a activat ca preot paroh Vasile Lucaciu, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru drepturile românilor ardeleni) – trecerea Gutinului, cu popas la Hărniceşti.
În 28 august din Hărniceşti, trecând prin Giuleşti (localitatea de origine a fruntaşului ţărănist Ilie Lazăr), Vadu Izei, spre seară pelerinii ajung la Sighetu Marmaţiei, oraşul ce va fi traversat până la Cimitirul Săracilor (loc în care erau aruncate sub o brazdă de pământ trupurile celor ce mureau în închisoarea din centrul oraşului, azi Memorialul victimelor comunismului).
”Pe data de 29 august, se sărbătoreşte Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ocazie cu care pelerinii celebrează Sfânta Liturghie pe Celularul din Memorial, singura de altfel în cursul unui an, după care se vizitează Memorialul”, precizează preotul.
Pelerinajul este organizat încă din 2000 de către Episcopia Greco-Catolică de Oradea şi Congregaţia “Don Orione”. Părintele Florian Gui, călugăr în Congregaţia “Don Orione”, astăzi vicar al Episcopiei Greco Catolice din Oradea, este iniţiatorul pelerinajului, care a avut ideea organizării unui pelerinaj în cinstea martirilor morți în temniţele comuniste încă din 1997, dar primul drum a avut loc doar în 2000. În 2000, traseul lung de 165 de kilometri a fost parcurs doar de doi pelerini. În 2001 a crescut la 32, apoi la 46 în 2002, pentru ca, din 2009, să depășească 100.
Preotul Cristian Borz spune că participanţii provin, an de an, din diferite parohii din mai multe zone ale ţării: Oradea, Beiuş, Ştei, Zalău, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Tăşnad, Baia Mare, Cluj, Cugir, Timişoara, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman, Bacău, Sighetu Marmaţiei. Din Sălaj, pleacă, de obicei, în acest pelerinaj tineri – și nu numai – din Bădăcin, Iaz, Plopiş, Halmăşd, Cerişa, Porţ, Şumal, Crişeni, Bulgari, Nadiş.
”Participanţii sunt marea majoritate greco-catolici, dar pelerinajul are şi un caracter ecumenic prin participarea a multor pelerini ce aparţin altor culte: ortodocşi, baptişti sau reformaţi”, punctează preotul.