Asculta acest articolCu siguranță, printre cei care își vor putea plăti cheltuielile la încălzire după scumpirile fără precedent se află partidele politice.
PSD a primit o subvenție de 14,9 milioane de lei. PNL doar 12,6 milioane, urmat de USR cu 6, 8 milioane lei.
Sume uriașe din punctul de vedere al unui pensionar care trebuie să se descurce cu banii din pensia minimă, dar mici din punctul de vedere ale partidelor în cauză.
Trecând pragul electoral, deși nu au intrat în parlament, PMP a primit o subvenție de 780 de mii, urmat de Pro România cu o sumă mai modestă de doar 564 de mii. Adică puțin peste o sută de mii de euro.
Nu a fost omis nici partidul care organizează proteste anti-vaccin. În contul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au intrat puțin peste 3 milioane de lei. Bine chivernisiți, cu acești bani partidele politice vor putea ieși cu bine din iarnă.
Întrebarea pe care bănuiesc că și-o pun unii cetățeni este de ce partidele politice primesc subvenții de stat? Acest lucru se întâmplă în baza legii 334 din 2006. De atunci se vor fi adunat ceva bani în contul partidelor politice care trec pragul electoral. De ce pe listă nu se află UDMR? Pentru că este înregistrat ca ONG.
Un gest eroic, în consens cu vremurile pe care le trăim, ar fi ca aceste partide să doneze banii pentru dotarea unui spital covid.
În goana după popularitate, singurul partid care a anunțat că banii primiți de la stat îi va dona mai departe este AUR. Este un tip de demagogie neîncercat de celelalte partide. De regulă politicienii își fac imagine pe seama banilor pe care pretind că i-au intermediat de la buget pentru comunitatea locală, pentru circumscripția lui.
O legătură directă între aceste subvenții și consultările președintelui cu partidele parlamentare nu pare să existe. Cu toate acestea, principala problemă dezbătută între președinte și liderii politici este legată de bani.
PNL pretinde din partea USR să dea dovadă de responsabilitate și să reintre la guvernare pentru a putea accesa prima tranșă de 29 de miliarde de euro din PNRR.
La rândul lui, USR cere PNL să retragă miliardul de lei destinat primăriilor, cu dedicație pentru primarii liberali. PSD cere alegeri anticipate pretinzând că guvernul PNL s-a împrumutat peste măsură și nu se știe ce a făcut cu banii.
PSD, PNL și USR au primit în jur de 30 de milioane de lei.
Partidele care pot soluționa criza guvernamentală sunt cele care au primit cele mai mari subvenții de la stat. Acest lucru le obligă la o mai mare responsabilitate? Nici vorbă.
Partidele își au propria lor socoteală. Plasat pe primul loc în sondaje, PSD își dorește alegeri anticipate. Este posibil ca eventualele alegeri să confirme cele 35-37 de procente pe care le-ar obține PSD în caz de anticipate? Poate fi posibil.
PNL a scăzut al 20-21%. Nu sunt elemente care să conducă la un scor mai mare. PNL-ul a dus greul pe întreaga perioadă a pandemiei. Și nu doar pandemia a contribuit la pierderea încrederii în acest partid aflat el însuși în criză. Note foarte bune nu poate primi nici guvernul Orban, și cu atât mai puțin guvernul Cîțu.
Președintele Iohannis se străduiește să caute părțile bune ale guvernării liberale, dar nu le poate scoate în evidență decât prin comparație cu guvernările PSD. Cu alte cuvinte judecă părtinitor.
USR-ului nu i se cere decât un singur lucru: să reintre la guvernare pentru refacerea coaliției PNL-USR-UDMR. Useriștii nu refuză coaliția în sine. Ei nu mai vor guvern condus de Florin Cîțu.
Ce concluzie va trage președintele Iohannis după consultările cu partidele parlamentare? Cea mai aplicată pe realitate este să nu-l nominalizeze pe Florin Cîțu pentru formarea unui nou guvern. Situația țării impune această decizie.
Dacă între subvențiile de stat pentru partide și responsabilitatea politică nu există nicio legătură, nu înseamnă că responsabilitatea în sine este anulată.
De data aceasta reponsabilitatea îi revine exclusiv președintelui Iohannis.
În condiții normale ar renunța la Florin Cîțu, dar îl încurcă faptul că USR cere acest lucru.
Deci cheia rezolvării crizei politice se află în buzunarul lui Dacian Cioloș.
