Raport de informare despre Satu Mare a Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA

Asculta acest articol

Agenţia Centrală de Informaţii (Central Inteligence Agency – CIA) a SUA a publicat online milioane de documente desecretizate. Printre acele documente se numără şi unele care descriu oraşul Satu Mare.

În acest scop, am selectat şi am tradus un astfel de raport pentru cititorii noştri care nu cunosc limba engleză. Ceea ce remarcăm în primul rând sunt bogăţia şi acurateţea datelor, prezentate până în cele mai mici detalii (de exemplu, mărirea spaţiului ocupat de anumite instituţii). Primează în text descrierea, iar evaluările şi interpretările apar doar sporadic.
O problemă pe care am întâmpinat-o este cea a unor informaţii şterse altele ilizibile, probabil în urma utilizării unor copiatoare de slabă calitate. Observăm la capitolul Personalităţi nume de directori de întreprinderi şi instituţii, cunoscute celor mai vârstnici. Interesant este că o parte din informaţiile corespunzătoare acestor nume sunt şterse. Toate obiectivele au trimitere la o hartă unde sunt marcate cu numere.
În măsura în care spaţiul tipografic ne-a permis, am redat şi structura informaţiilor, aşa cum au fost consemnate în raport.
În fine, date fiind volumul şi calitatea informaţiilor conţinute în astfel de documente, ne gândim la posibilitatea valorificării lor sub forma unor studii monografice privind unele întreprinderi şi instituţii (sau chiar localităţi).
Redăm în cele ce urmează testul unor părţi din raport în traducere. Spaţiile marcate cu (…) conţin text ilizibil, iar cele cu linie punctată reprezintă porţiune de text omis.

Raport de informare

Central Inteligence Agency

Atenţie
Acest material conţine informaţii care afectează apărarea naţională a Statelor Unite în sensul legilor spionajului, Titlul 18, U.S.C. Secţ. 793 şi 794, transmiterea sau revelarea sub orice formă unei persoane neautorizate este interzisă prin lege.
S-E-C-R-E-T
Ţara – România
Subiect – Informaţii diverse
Oraşe în România
Data distribuirii: 26 septembrie 1960
Nr. pagini: 1
Referinţe: RD

Sursele de evaluare sunt definitive. Estimarea conţinutului reprezintă tentativă (…)
(…) pentru rapoarte conţinând diverse informaţii despre instituţii publice, Partid şi aşezăminte industriale din următoarele oraşe din România:
……………………………………….
(Acest document a fost fragmentat iar fiecare raport a urmat o cale separată, aşa cum a fost indicat)

Satu Mare; conţine schiţa indicând localizarea unor variate aşezăminte.

2. Creşterea populaţiei din Satu Mare după 1945 a fost un efect al politicii culturale a partidului asupra agricultorilor, determinându-i să-şi părăsească satele pentru oraşe şi de asemenea pentru expansiunea administraţiei de stat. Din punct de vedere industrial, oraşul nu s-a dezvoltat deloc.

3. Urmează străzile ale căror denumire a fost schimbată

Fosta denumire-actuala denumire: Calea Traian – neschimbată; Strada I.C. Brătianu – Piaţa Libertăţii; Bulevardul Regele Ferdinand – Bulevardul Republicii; Bulevardul Regina Maria – Strada I.C. Frimu; Strada Ştefan Cel Mare – Neschimbată; Strada Cuza Vodă – Strada (…) Cuza; Strada I.G. Duca – Strada Kolcsei; Strada Regina Elisabeta – Strada Ana Ipătescu; Piaţa Titulescu – Piaţa (…) J(…); Necunoscut – Piaţa C(…); Strada Mihai Viteazul – Neschimbată; Strada Decebal – Neschimbată; Batyanyi Utca (Maghiară) – Strada 4 Octombrie; Strada Dealului – Strada 1 Mai; Szent Istvan Ter (Maghiară) – Piaţa V.I. Lenin; Strada Kinizst – Neschimbată.

4. Urmează detalii despre instituţiile publice ale oraşului
a. Oraşul şi (districtul) raionul (Sfatul Popular Orăşenesc şi Sfatul Popular Raional) (…) fosta clădire a Prefecturii la colţul Bulevardului Republicii pe partea stângă a Căii Traian venind din direcţia gării. (Vezi schiţa oraşului nr. 34).
b. Tribunalul oraşului şi al raionului, procuratura districtului, notariatul de stat şi biroul legal de ajutoare ocupă spaţiul din două clădiri vechi, lungi de 30-40 m pe strada Mihai Viteazul colţ cu Piaţa Calvin. Închisoarea pentru infractori şi delincvenţi politici este situată în curtea clădirii. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 35).
c. Securitatea ocupă un singur etaj mare al clădirii în partea opusă a consiliului oraşului şi al raionului pe partea dreaptă a Bulevardului Republicii, cum vii din centrul oraşului. (Vezi ataşat planul nr. 37).
d. Sediul comitetelor orăşeneşti de Partid şi UTM ocupă 20-22 m pe un singur sau pe două etaje într-o fostă casă particulară pe partea dreaptă a străzii I.C. Frimu, cum vii din direcţia Piaţa Libertăţii. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 41).
e. Comitetele raionale de partid şi UTM ocupă 200 m lungime pe un singur etaj dintr-o fostă casă particulară în Piaţa Libertăţii. (Vezi ataşat planul oraşului nr. …).
f. Consiliul Sindical Raional ocupă etajul II al fostei clădiri Banca Românească, colţ cu Piaţa Calvin, pe strada Bem. La parterul clădirii se află un club sindical şi un restaurant. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 43).
g. Biroul de taxe pe venituri (Secţia Financiară) ocupă 20 pe 20 m dintr-o clădire veche de două etaje în partea opusă a serviciului şi oficiului de telegraf.

4. Urmează detalii despre serviciile de telegraf, telefon şi radio ale oraşului
a. Birourile serviciului de telegraf ocupă o încăpere de 20 pe 30 m pe un etaj al unei clădiri datând de dinainte de Al doilea Război Mondial în Piaţa Calvin. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 40).
b. Centrala telefonică este situată într-o încăpere de 20 pe 20 m a unei clădiri de trei etaje pe partea stângă a străzii Malinovski, cum vii din centrul oraşului. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 38). În Satu Mare există o centrală automată cu patru cifre, dar convorbirile interurbane presupun întârzieri considerabile. Adesea se întâmplă ca un apel din Bucureşti sau din Cluj, făcut la ora 10 a.m., să nu fie recepţionat până la ora 5 p.m. Apelurile din Baia Mare iau aproximativ 30 de minute, iar cele din Oradea Mare circa o oră.
h. Staţia de radioamplificare (Staţia de Radioficare) ocupă două camere la etajul II al unui bloc de apartamente de trei etaje din Piaţa Libertăţii. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 39).
i. Localizarea exactă a staţiei de bruiaj lipseşte, dar conform unor zvonuri este situată în cazărmile de la Securitate în partea de sud a oraşului, pe partea stângă a drumului de la podul Someşul. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 43).

6. Urmează detalii despre bănci
……………………………………………….
7. Urmează instituţiile medicale ale oraşului
…………………………………………
8. Urmează instituţiile culturale ale oraşului şi locurile de distracţii
a. Biblioteca raională este situată pe partea stângă a străzii Malinovski, venind din direcţia centrului oraşului. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 57).
b. Teatrul de stat de limbă maghiară ocupă fosta clădire a Teatrului Maghiar din strada Dozsa Gyorgy, cu o capacitate de 600-620 de locuri. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 55). În perioada iulie-august, teatrul a/m joacă în Baia Mare şi este înlocuit în Satu Mare de fostul Teatru de Stat de limbă română. Teatrul Maghiar oferă câte un spectacol în patru zile ale săptămânii şi două spectacole duminica. Într-o seară pe săptămână teatrul este închis, iar în alta susţine concert.
c. Cinema Popular, cu circa 800 de locuri, este situat pe partea stângă a străzii Ştefan cel Mare, între centrul oraşului şi strada Kinizsi. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 58).
d. Cinema Central (fost Scala), cu 800 de locuri, este situat pe partea opusă a oficiului poştal din Piaţa Calvin. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 59).
e. Cinema Metalul, situat în partea opusă a Fabricii Unio, a fost construit după cel de Al Doilea Război Mondial, şi are cam 300 de locuri.
Cinematografele din Satu Mare susţin două spectacole pe săptămână, la 7 p.m. şi 9 p.m., şi patru duminica, la 3, 5, 7 şi 9 p.m.

9. Urmează detalii despre instituţiile educaţionale
a. Liceul Co-educaţional Mihai Eminescu ocupă 60 pe 60 m într-o clădire veche cu două etaje pe strada cu acelaşi nume. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 62).
b. Liceul Co-educaţional nr. 2 ocupă clădirea fostului Liceu de Fete Doamna Stanca, pe partea dreaptă a străzii Ştefan Cel Mare, cum vii din direcţia centrului oraşului.
c. Liceul Kolcsei, de limbă maghiară, situat pe strada Ştefan Cel Mare, colţ cu Piaţa Calvin şi strada Kinizsi. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 64).
d. Şcoala Forestieră este situată pe strada Corvinilor. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 65).
e. Şcoala de prelucrări metale este situată pe partea opusă a clădirii Comitetului de Partid, pe strada I.C. Frimu. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 66).
f. Şcoala Sanitară este situată lângă oficiul poştal în Piaţa Calvin. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 67).

10. Urmează detalii ale obiectivelor militare din Satu Mare
a.Comisariatul Militar şi Brigada de Pompieri ocupă 15 m lungime dintr-o clădire cu un singur etaj lângă clinica din Bulevardul Republicii. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 68).
b.Paza de Frontieră ocupă cazarma fostului regiment de infanterie, care se întinde de-a lungul malului râului Someş, până la străzile Octombrie şi Tompa. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 69).
c.Cazarma regimentului trupelor de securitate este situată la capătul sudic al oraşului, pe partea stângă a străzii Baia Mare, cum vii din direcţia centrului oraşului. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 70). Acele cazărmi au fost ocupate în trecut de regimentul de cavalerie.

11. Urmează detalii despre unităţi industriale
a. Fabrica 1 Septembrie (fostă Princz) ocupă un spaţiun extins între Calea Traian, strada Baia Mare, strada Corvinilor şi alte străzi nespecificate. Fabrica are 1.200-1.400 de lucrători într-un schimb, produce prese de ulei, unelte şi căptuşeli pentru aragaze. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 71).
b. Fabrica Unio, care produce echipamente miniere şi maşini agricole, ocupă spaţiul fostei uzine de locomotive care a fost distrusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Fabrica a angajat cam 1.000 de muncitori într-un schimb. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 72).
c. Fabrica Industria Textilă Ardeleana, localizată pe malul stâng al râului Smeş, în vecinătatea podului de la strada Baia Mare, are aproximativ 400 de muncitori într-un schimb şi manufacturează ţesături din bumbac. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 73).
d. Fabrica Solidaritatea, care manufacturează panglici şi dantelă, a angajat aproximativ 200 de muncitori. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 74).
e. Tăbăcăria, localizată pe fosta stradă Honved, a angajat aproximativ 80 de muncitori. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 75).
f. Uzina electrică, situată în vecinătatea podului, între strada Baia Mare şi râul Someş, furnizează curent de 220 V pentru Satu Mare şi un număr de sate din împrejurimi. (Vezi ataşat planul oraşului nr. 77).
g. Uzina de apă este localizată pe partea opusă a staţiei (…).
12. Urmează detalii despre transportul public
………………………………………….

13. Din 1948 până în 1952, Satu Mare a fost inclus în zona de frontieră, dar vizitatorii oraşului nu aveau nevoie de niciun fel de permis de intrare. Ei trebuiau să raporteze la miliţie în termen de 12 ore despre sosirea lor în oraş, dar la fel proceda orice rezident permanent care stătea un timp mai mare de trei zile. Gardul de sârmă ghimpată şi turnuri de supraveghere au fost stabilite de-a lungul frontierei şi este interzis să cultivi plante care ar putea obstrucţiona vizibilitatea în zonă. De-a lungul frontierei cu Uniunea Sovietică este o fâşie de teren arată. Înainte de 1958, miliţia cerceta adesea case în timpul nopţii, iar locatarii erau adeseori treziţi. Începând din 1958, astfel de acţiuni au fost sistate, dar chiar şi azi străzile sunt pieptănate, în mod deosebit în preajma unor festivaluri cum ar fi de 1 Mai, 23 August, 7 noiembrie şi 30 Decembrie, dar de asemenea şi în alte dăţi.
………………………………..
Personalităţi din Satu Mare

Tincu, preşedintele Consiliului raional Satu Mare din 1958; Szabo, directorul fabricii de lapte Aprolacta; Gellert, oficial al întreprinderii comerciale orăşeneşti; Weisz Laszlo, securitatea regională Cluj; Popescu, cpt. miliţia raională; Sasu, col. miliţia regională Baia Mare; Muller, judecător la Satu Mare din 1957; Olariu, dr. judecător la Satu Mare din 1953; Lakner Desideriu, prim secretar al comitetului de partid din 1955.

Selecţie şi traducere de Vasile Nechita