Asculta acest articolS-a zvonit că la prima ședință de guvern în format complet, dar cu un Liviu Dragnea plecat în SUA la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump, premierul Grindeanu va propune modificarea codului penal. Dar surpriză, miniștri s-au trezit cu președintele Klaus Iohannis la ușă.
Având dreptul să prezideze ședințele de guvern, premierul l-a invitat pe președinte la palatul Victoria. Surpriza a fost și mai mare în monentul în care președintele s-a declarat mulțumit de modul în care noii miniștri își fac datoria.
Prezența președintelui pare să fi fost motivată de faptul că auzise că pe ordinea de zi se afla un proiect de lege privind grațierea și amnistia.
Președintele s-a convins că guvernul nu avea pe ordinea de zi actele normative respective. Atmosfera părea să fie una prietenească, de respect reciproc. Iohannis a vorbit pentru prima oară de “consens”, chiar la reședința guvernului.
Grațierea și amnistia reprezintă o piatră de încercare pentru PSD. Opoziția, perseverând în susținerea vechii teme a “penalilor”, a profitat de situație pentru a acuza adversarii că doresc prin această lege “să-și albească“ printr-un artificiu legislativ corupții. Guvernul susține însă că printr-o astfel de lege vrea să rezolve problema aglomerației din penitenciare.
Sistemul penitenciar are o capacitate de 19 500 de locuri în vreme ce numărul întemnițaților se ridică la peste 28000, la aceștia mai adaugă încă vreo 11 000 de români condamnați în străinătate. Prin prezența președintelui la ședința de guvern acesta a vrut să se asigure că eventuala modificare nu va include faptele de corupție. Evident, nici condamnările pentru crimă și acte săvârșite cu violență.
Dar, ca întotdeauna, acțiunile politicienilor ascund ceva. Klaus Iohannis după alegerile parlamentare se află într-o situație delicată. Partidele care îl susțin, în special PNL, se află la rândul lui într-o situație deloc ce invidiat. Scorul mic obținut la parlamentare, relațiile dintre foștii PDL-iști și foștii PNL-iști sunt tensionate.
Președintele este în fața celor mai mari provocări de la preluarea mandatului datorită situației în care se află SRI și DNA. Cele două instituții sunt zguduite de scandalul iscat de dezvăluirile lui Sebastian Ghiță. Dincolo de acuzațiile la adresa generalului Coldea, s-a descoperit o realitate paralelă. Practic, serviciile secrete, cum le spune Iohannis, au interferat cu politica și justiția.
Faptele sunt cu atât mai grave cu cât prin decizia CSAT, care nu are dreptul de a legifera, s-au dat puteri sporite SRI. Îi revine președintelui sarcina de a clarifica lucrurile. Într-o primă intervenție a atras atenția asupra pericolului care privește soarta democrației, a statului de drept, atâta vreme cât serviciile secrete se amestecă în politică, și invers. Nimic însă despre DNA. O altă instituție presată de evenimentele care se derulează cu repeziciune.
Prin prezența sa la ședința de guvern, Klaus Iohannis dă semnalul ieșirii din izolare. Fără o colaborare cu majoritatea parlamentară și cu guvernul, președintele are puține posibilități de manevră. Acesta a fost și motivul pentru care fostul președinte, aflat și el în opoziție cu majoritatea parlamentară și guvernele Tăriceanu și Ponta, a apelat la serviciile instituțiilor de forță, SRI și DNA.
Transformându-le în instrumente politice, le-a deturnat de la adevărata lor menire. În fapt, în aceste zile se vorbește despre transparență. Este ca și cum românii ar fi redescoperit că pot vorbi liber despre subiecte tabu.
Președintele Iohannis a priceput că România trece printr-un moment de răscruce și iată că se aliniază noii tendințe. Deocamdată întinde o mână spre guvern. Probabil în curând îl vom vedea stând la masa verde alături de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăricean: la urma urmei de ce omul numărul unu din stat n-ar sta de vorbă cu oamenii numărul doi și trei din stat?
