24.04.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Farcău, Beniamin Urs, Marius Orha. Titlul emisiunii: Iohannis refuză toate cele trei propuneri de miniştri.(reluare) 01.40 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea – raport la 4420 de zile. 02.50 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 04.35 Iată omul cu Gabriel Ghişan invitat: Dan Brumboiu. 05.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Dumuţa. Titlul emisiunii:Sfaturi pentru Sărbătorile Pascale. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitaţi: Marcu Greta, Zell Stefan. Titlul emisiunii: Să facem cunoştinţă cu Casa Buki.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cristian Boloş. Titlul emisiunii: Săptămâna Patimilor. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Farcău, Beniamin Urs, Marius Orha. Titlul emisiunii: Iohannis refuză toate cele trei propuneri de miniştri.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Adriana Hagău, Mircea Muncean. Titlul emisiunii: Avortul în România. 14.00 Teleshopping 14.15 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Dumuţa. Titlul emisiunii:Sfaturi pentru Sărbătorile Pascale. 15.15 Iată omul cu Gabriel Ghişan invitat: Dan Brumboiu. 16.15 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi: Ioana Borodi, Liviu Ivasuc. Titlul emisiunii: Sătmărenii se descurcă excelent la Independenţa Baia Mare. 17.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marinela Gliga. Titlul emisiunii: Îmbracă un copil de Sfintele Paşti. 17.30 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiunii: Deputat Romeo Nicoară raport din parlament. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea – raport la 4420 de zile.

Preotul Radu Filip, despre idealul tinerilor, acela de a-şi părăsi ţara

Scris de Vasile Nechita, 06 noiembrie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Cu prilejul manifestărilor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri din 1918, care au avut loc zilele trecute la Carei, au luat cuvântul mai multe personalităţi. Am ales spre publicare alocuţiunea susţinută de preotul Radu Filip din Carei, care a abordat o temă aparte, una dureroasă, dar şi de mare actualitate pentru români.

Tema aleasă de părinte nu rememorează, aşa cum se obişnuieşte, evenimentele de la 1918, binecunoscute de altfel, ci contextul social în care a avut lor Marea Unire, făcând o paralelă între vremurile de atunci şi cele de azi. ”Era după război, era o stare de sărăcie, pauperitate”, astfel că mulţi români au plecat în America tocmai pentru a scăpa de acea sărăcie. Cu toate acestea, românii şi-au realizat idealul de veacuri, acela de a se uni într-o singură ţară, iar plecarea în America a fost temporară.
Iată, în câteva extrase din cuvântare, cum vede preotul aspiraţiile tinerilor de astăzi, cu totul diferite de cele ale înaintaşilor, ce poveţe le dă tinerilor şi părinţilor, ce soluţii întrevede la această plecare masivă din ţară a românilor, mai ales a tinerilor. (Intertitlurile aparţin redacţiei).

După a sută de ani…

”Astăzi, după o sută de ani, din păcate, noi avem o populaţie tânără care are un ideal – acela de a-şi părăsi ţara. Mesajul meu, pentru cei care au în mâini destinele ţării acesteia, este să se gândească la aceşti copii, să se gândească la părinţii care cu durere în suflet îşi cresc şi îşi educă copiii pentru ca aceştia să îşi părăsească casa părintească şi natală.

Un proiect de redresare, dincolo de sărbătoare

Asta este durerea mea şi pentru aceasta eu v-aş propune ca să să găsiţi şi să întocmiţi un proiect, un proiect care să dureze un an-doi-trei-cinci-zece, dar care să ne readucă din nou tinerii şi populaţia în această ţară pentru care cei din 1918 s-au jertfit şi au lupta. Sigur, noi ne bucurăm, vom cânta noi suntem români, vom aplauda, şi aşa mai departe, dar dincolo de sărbătoare, trebuie să existe şi ceva practic, ceva care să ne unească şi să acţionăm împreună şi să ne simţim că suntem fraţi cu adevărat, indiferent ce confesiune avem, indiferent ce pregătire avem, din ce pătură socială facem parte, căci toţi suntem părinţi. Eu aş putea să zic «nu mă interesează, că eu nu am copii», dar nu pot să stau pasiv la durerea şi lacrimile părinţilor.

Românii produc prosperitate în alte ţări

Am auzit că un medic excepţional, este unul dintre cei mai buni medici la Munchen, face nişte operaţii grozave pe inimă. E la Munchen, deci înseamnă că şcoala românească este bună, înseamnă că factorul uman al persoanei respective, dacă acolo se realizează, este bun, adică familia, şcoala, societatea sunt bune.
Ceva, ceva ne lipseşte. Nu ştiu ce.
Şi acest medic a fost trimis în Azerbaidjan. Guvernul din Azerbaidjan a dorit să facă cea mai grozavă clinică cardiologică din zona respectivă, şi l-a ales pe medicul român. Suntem buni şi mai vreau să vă spun ceva: eu nu accept să mă lamentez şi să mă plâng şi să zic, aşa cum zice în Scrisoarea a treia Mihai Eminescu: «Alţii sunt de vină, nu-i aşa?». Nu. De vină sunt eu.

O soluţie a problemei

Dacă eu ca părinte nu-mi educ copiii, de vină sunt eu, nu-i de vină învăţătorul sau dascălul. Dacă mie îmi fug copiii de acasă, pleacă de acasă, sunt de vină eu şi de aceea trebuie să ne schimbăm mentalitatea şi să le transmiteţi copiilor dumneavoastră spiritul acesta de învingător. Spuneţi-le aşa: ”Pe mine, mama mea nu m-a făcut să fiu perdant, să fiu o slugă şi un sclav, cum zice şi imnul. Pe mine, mama mea m-a făcut învingător; pe mine, mama mea m-a făcut ca să fiu cel mai bun la şcoală, să învăţ bine, să fiu cel mai cuminte şi aşa mai departe. Pe mine, mama mea m-a făcut ca în profesia pe care o am să mă dăruiesc total, să fiu corect, să fiu sincer şi aşa mai departe. Acestea sunt armele cu care eu vreau ca, la o sută de ani de la unire, să ne înarmăm şi să vă înarmaţi copilaşii şi tinerii. Şi cu siguranţă că vom avea sorţi de izbândă când vor începe să se reîntoarcă cei care sunt plecaţi, să pună şi ei o cărămidă la temelia reconstrucţiei acestei naţiuni glorioase”.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.