Asculta acest articolÎntr-un târziu s-a ivit și pentru președintele Klaus Iohannis ocazia de a se exprima în problemele care frământă scena politică. Disputele pe față dintre PSD și DNA, dintre ministrul Justiției și conducerea DNA, cererea de începere a urmării penale a doi dintre actualii miniștri, au ajuns într-un punct în care trebuie să-și găsească o soluție. Este posibilă la o întoarcere la normalitate? Greu de spus atâta vreme cât s-au antagonizat pozițiile în bună parte pe probleme de ordin personal. Nu se mai poate vorbi despre principii când se personalizează deciziile de guvern, votul din parlament, acțiunile penale.
Președintele este arbitru, mediază între instituțiile statului când acestea se află pe picior de război. În teorie așa stau lucrurile. În practică este puțin mai dificil. Provenind dintr-un partid politic, obligat să se reîntoarcă la același partid pentru câștigarea celui de-al doilea mandat, nu-i putem pretinde să nu fie părtinitor. Partidul său fiind în opoziție, este normal ca președintele să se exprime în cele mai delicate momente ca opozant al guvernului și majorității parlamentare.
Klaus Iohannis nu s-a depărtat de această poziție acceptată tacit de toată lumea. Mai mult decât atât, de data aceasta președintele a enunțat principii. Astfel, cum era de așteptat, a afirmat că este normal ca cei suspectați de corupție să demisioneze din funcțiile pe care le dețin. Deci cere demisia sau demiterea celor două doamne din guvern. PSD s-a pronunțat fără echivoc: Sevil Shhaideh și Rovana Plumb au susținerea conducerii partidului și nici nu vor demisiona și nici nu vor fi demise.
PSD a renunțat la principii, la codul etic pe care l-a adoptat în campania electorală, în vreme ce președintele apelează la principii.
În ceea ce privește disputa dintre ministrul Justiției și conducerea DNA, președintele și-a exprimat în continuare încrederea în DNA și l-a apostrofat pe ministru. De data aceasta a renunțat pe jumătate la principii. Aici s-a exprimat omul politic Klaus Iohannis.
Pe de altă parte era un semnal foarte prost să afirme că nu mai crede în DNA atâta vreme cât una dintre liniile de forță ale mandatului său este chiar lupta împotriva corupției.
Dar își putea exprima susținerea față de ministru, implicit față de guvernul din care face parte? Greu de apreciat. Adevărul este că de când a fost numit în funcție, Tudorel Toader a făcut foarte multă teorie și a luat foarte puține măsuri. Mizând pe tehnica amânării a reușit să-i supere și pe liderii PSD. Cu câteva zile în urmă chiar secretarul general adjunct Codrin :tefănescu îi cerea demisia.
Numit de PSD, dar independent, ministrul Justiției nu-și poate demonstra independența, deși încearcă din răsputeri. El are de rezolvat probleme foarte personalizate. Legile Justiției pe care le-a supus dezbaterii publice stau sub semnul nevoii de a-l ajuta pe liderul PSD de a-și rezolva problemele de ordin judiciar. Nu știm care este adevărul adevărat, dar există atâtea suspiciuni încât nimeni nu se mai îndoiește că problema Liviu Dragnea există. DNA nu se poate preface că nu vede, însă din păcate s-a ajuns la personalizarea conflictului PSD-DNA. Dragnea susține că este ținta directă a procurorului-șef, Laura Codruța Kovesi. Este o apărare bine ticluită. Cine să mai știe care este adevărul când sunt atâtea atacuri directe, la persoană?
Aici președintele nu are ce face. El trebuie să aștepte derularea evenimentelor și abia la sfârșit să-și spună punctul de vedere. Ideal este să fie o poziție care să nu fie în contradicție cu principiile.
