18.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ştefan Ressler, Vasile Ciocan, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Război total din cauza ordonanţei.(reluare) 01.30 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 03.00 Cultură – 10x10 Născut în România 04.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Cum se asigură materialul lemnos pentru populaţie?(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Tiberiu Vălean, Florin Hagău. Titlul emisiunii: Familia, celula de bază a societăţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Ştefan Ressler, Vasile Ciocan, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Război total din cauza ordonanţei.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 14.30 Teleshopping 15.00 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 16.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Aracs Loredana. Titlul emisiunii: Prevenţie, diagnostic şi tratament în cancerul la sân. 16.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 17.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni: Relaţia miliţiei cu judeţeana de partid. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură – 10x10 Născut în România

Poveştile de business ale lui Malaxa, Auşnit, Mociorniţa, Guban sau Chrissoveloni, documentate şi expuse la Palatul Noblesse

Scris de Vasile Andreica, 19 aprilie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Palatul Noblesse

Palatul Noblesse

Poveştile a treizeci de antreprenori români, industriaşi, bancheri, producători din perioada interbelică dar şi oameni de afaceri din prezent, sunt prezentate timp de patru zile la Palatul Noblesse din strada Sfinţilor, Nr. 7, Bucureşti, în expoziţia „Muzeul antreprenoriatului – 100 de ani de antreprenoriat în România”. Iniţiativa are scopul de a sublinia importanţa antreprenoriatului românesc pentru economia ţării şi de a sărbători spiritul antreprenorial autohton, cu ocazia Centenarului.

Expoziţia ilustrează trei perioade istorice din ultimii 100 de ani, 30 de poveşti, zece antreprenori din perioada 1918-1945 (secţiunea Fondatori), zece poveşti româneşti de succes de după 1989 (secţiunea Contemporani) şi zece antreprenori care au regândit regulile jocului (secţiunea Noua generaţie).

Criteriile după care au fost alese poveştile antreprenorilor au fost puterea exemplului, etica în business, sustenabilitatea, implicarea în comunitate şi reprezentativitatea geografică.

Obiectele cu valoare sentimentală sau de business care sunt expuse în Muzeu au fost împrumutate.

Muzeul poate fi vizitat între 18 şi 21 aprilie, între orele 10.00 şi 18.00, iar sâmbătă – între orele 11.00 şi 20.00. După această perioadă, expoziţia va fi itinerată, spun organizatorii.

Printre fondatorii antreprenoriatului românesc se numără marile nume de industriaşi, producători şi bancheri care au pus bazele economiei. Astfel, Francisc Neuman, economist şi inginer textilist, a fost primul producător de mătase artificială din România şi a înfiinţat echipa de fotbal ITA (UTA) din Arad.

Bancherul Nicolae Chrissoveloni, care a studiat la Universitatea Oxford, Facultatea de Drept, a salvat Banca Chrissoveloni de la faliment.

Vizitatorii vor vedea în expoziţie un exemplar original al cărţii “Palais de la Banque Chrissoveloni Bucharest”, Paris, 1929, care conţine planşe cu imagini şi informaţii despre arhitectura clădirii actuale a Băncii Naţionale a României din Str. Lipscani. nr. 16.

Dintre cei 10 Fondatori ai antreprenoriatului românesc, Blaziu Guban este singurul care nu a avut studii superioare, doar cinci clase. A fost producător de pantofi, a inventat o vopsea de pantofi şi a înfiinţat Uzinele Guban.

Blaziu Guban este singurul antreprenor care a supravieţuit naţionalizării, continuându-şi activitatea până la pensionare, în pofida unui regim incompatibil cu afacerile private. Potrivit descrierii din Muzeu, antreprenorul reuşeşte să supravieţuiască restricţiilor comuniste, donând uzinele Guban statului în schimbul unui rol de conducere. El rămâne director al nou-numitei întreprinderi Victoria în perioada de apogeu a producţiei industriale din România comunistă.

Prima pereche de pantofi Guban este lansată în 1959, iar, în timp record, producţia ajunge la scară industrială şi îl propulsează pe Blaziu printre cei mai mari furnizori de pantofi ai ţării. A murit în 1978, când fiul său, Tiberiu Guban, care i-a fost ucenic, i-a urmat la conducere. Brandul Guban este încă utilizat de proprietarii de astăzi ai fabricii.

O cutie de bijuterii marca Guban, realizată în anii 1950, este expusă în noul muzeu. La fel şi o pereche din celebrii pantofi.

Max Auschnitt (Auşnit) (1888 – 1959) a studiat la Academia Comercială din Viena, a fost supranumit Regele Oţelului în România, industriaş cu acţiuni în numeroase fabrici din România, dar şi în companii din Iugoslavia şi Polonia. În 1909 preia conducerea fabricii de sârmă şi cuie fondată de tatăl său.

După Primul Război Mondial, se implică în reconstrucţia afacerilor familiei. Reuşeşte, prin capitalul personal şi prin creditele acordate de compania londoneză Bessler Waecther & Co. Ltd., să înfiinţeze în 1924 Societatea Anonimă Română Uzinele Metalurgice Titan Nădrag Călan (TNC), care ajunge la un capital de 120 de milioane lei şi 4.900 de angajaţi. Max Auschnitt a preluat încă din 1920 şi o parte importantă din acţiunile Uzinelor siderurgice STEG din Reşiţa cu ajutorul Băncii Chrissoveloni, la care era acţionar.

Max Auschnitt devine un apropiat al regelui Carol al II-lea, alături de industriaşul Nicolae Malaxa. Însă odată cu ascensiunea lui Hitler, atitudinea progermană a lui Malaxa e sprijinită de Carol al II-lea, pe când Auschnitt cade în dizgraţie pentru orientarea sa proAliaţi. Este arestat, judecat şi condamnat la şase ani pentru administrarea frauduloasă a UDR, dar şi obligat să plătească despăgubiri enorme lui Malaxa şi să-i cedeze acţiunile deţinute la Reşiţa.

Expoziţia prezintă o replică a unei adrese trimisă de Max Auschnitt către generalul Antonescu în cuprinsul căreia prezintă situaţia lui actuală, mersul afacerilor sale şi motive pentru eşecul lui antreprenorial. Paginile 1 şi 2 din 8.

Moştenirea primilor antreprenori români: Dimitrie Leonida a modernizat instalaţia electrică a Bucureştiului. Malaxa a realizat prima locomotivă românească

Alţi fondatori sunt inginerul Dimitrie Leonida, care a modernizat istalaţia electrică a Bucureştiului. Inginerul constructor Tiberiu Eremie este cel care a realizat Mausoleul de la Mărăşeşti, Sala Unirii de la Alba Iulia, Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, Arcul de Trumf, Muzeul George Enescu, Fabrica de Avioane IAR Braşov, iar moşierul Ioan C. Mihail a susţinut împroprietărirea ţăranilor şi şi-a donat întreaga avere statului român şi a susţinut educaţia.

Nicolae Malaxa a realizat prima locomotivă românească (1928) şi primul automobil românesc (1945), iar Dumitru Mociorniţă a construit una dintre cele mai modern şi mai importante întreprinderi de pielărie din România interbelică.

Petre Georgescu-Delafras a înfiinţat una dintre cele mai importante edituri din România interbelică, Cugetarea. De asemenea, o copie a contractului de editură semnat de profesorul Nicolae Iorga în anul 1935 este expus aici.

„Unii dintre antreprenorii fondatori au pornit de jos, au crescut în sărăcie sau în familii adoptive (Guban), în timp ce alţii, născuţi în familii bogate, au avut posibilitatea să studieze la şcoli de renume din Anglia, Germania, Austria, pentru ca, întorşi în România, să aplice modele de business deprinse în perioada formării şi avansate pentru acei ani, ceea ce a reprezentat un factor determinant pentru succesul lor în afaceri. Mulţi dintre ei au fost preocupaţi de progresul României şi au contribuit la el – de pildă, Dimitrie Leonida, un antreprenor public, Ioan Mihail, care a fost în favoarea împroprietării ţăranilor şi şi-a donat întreaga avere statului pentru a fi folosită în opere de binefacere. Au fost interesaţi şi de perfecţionarea celor cu care colaborau şi a muncitorilor, construind şcoli private pentru profesionalizarea lor, cum a fost spre exemplu Dumitru Mociorniţă. Antreprenorii de astăzi pot cu siguranţă să înveţe din experienţele oamenilor de afaceri interbelici şi mai ales din modul în care unii dintre ei au reuşit să depăşească momentele de cumpănă din cariera lor şi chiar din consecinţele nefastele ale implicării politice a fondatorilor”, a spus Dumitru Lăcătuşu, curatorul secţiunii Fondatori.

În secţiunea Contemporani au fost incluşi Dragoş Anastasiu, Florentin Banu, Doina Cepalis, Horia Ciorcilă, Dragoş şi Adrian Pavăl, Felix Pătrăşcanu, Ioan Popa, Iulian Stanciu, Dan Şucu şi Florin şi Măriuca Talpeş.

„Cei care şi-au clădit afaceri după ’89 s-au lovit de două obstacole macro: inflaţia din anii ’90 şi criza din anii 2000. Le-au depăşit prin metode inovatoare, bazându-se pe intuiţie mai degrabă pe o pregătire formală în business. De exemplu, fraţii Pavăl au investit şi cumpărat terenuri în Moldova când nicio altă firmă de profil nu făcea asta, Dragoş Anastasiu a dat autocarele pe turism la cerererea clienţilor, iar Dan Şucu, în timpul crizei, a creat un produs financiar în premieră şi a triplat rata de înnoire a colecţiilor”, subliniază Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secţiunea Contemporani a expoziţiei.

Din secţiunea Noua generaţie fac parte Laurenţiu Bănescu, Andrei Botescu şi Alexandru Manda, Monica Cadogan, Ioan Iacob şi Radu Constantinescu, Oana şi Vlad Craioveanu, Răzvan Crişan, Mihaela Glăvan, Şerban Radu şi Nicoleta Dumitru, Mihai Simiuc şi Marius şi Dan Ştefan.

„Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România” este o componentă a iniţiativei Second Chance, prin care CITR Group susţine afacerile în dificultate.

Acest demers are la bază cifrele din studiul anual al CITR Group asupra companiilor de impact care arată că economia României stă pe o bază îngustă: deşi înregistrăm cea mai mare creştere din UE, la nivel micro, veniturile se concentrează în jurul unui număr mic de companii; 4% din totalul firmelor autohtone reprezintă motorul economiei autohtone, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate. Printre cauzele acestei stări de fapt se numără şi dificultăţile antreprenoriale neprevenite sau netratate care conduc la diminuarea numărului de antreprenori: antreprenorii sunt stigmatizaţi după un eşec, iar opt din 10 antreprenori sunt tentaţi să se retragă din antreprenoriat după primul eşec (conform cifrelor europene).

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.