Asculta acest articolUn guvern mai redus, format după criterii strict politice, își intră în pâine la sfârșitul anului. Au fost comasate câteva ministere astfel că numărul lor s-a redus de la vreo 27 la 17. Se mai adaugă trei miniștri delegați, însă s-au desființat două funcții de vicepremieri. Este foarte posibil să se fi desființat pentru a-l pune pe Liviu Dragnea pe aceeași linie cu restul miniștrilor.
Lupta pentru putere și influență are nenumărate fețe ascunse.
Noua echipă a lui Victor Ponta nu iese cu nimic în evidență. Nu a fost adus în guvern nicio celebritate. Nu sunt nici mai buni, nici mai slabi decât miniștrii care s-au perindat prin Palatul Victoria de zece ani încoace. Sunt oameni obișnuiți.
Unii dintre ei mai au câte o pată în CV. Nu sunt curați ca lacrima, dar nici nu se numără printre cei mai controversați politicieni. Pe unii dintre ei i-am fi putut întâlni în partidul rezultat din fuziunea PNL-PDL. Niciunul nu s-a remarcat printr-o susținută politică de stânga. Cei proveniți din PLR și PC, de asemenea, nu sunt susținători înfocați ai măsurilor de dreapta.
Victor Ponta și-a ales o echipă formată din oameni cuminți, ascultători. Cel puțin în acest moment nu se întrevăd miniștri care i s-ar putea opune premierului. Cu excepția, desigur, a singurului vicepremier rămas în funcție, Gabriel Oprea. Liderul UNPR, cu trecutul său de negociator abil, pare să fie cel mai incomod membru al guvernului.
El a făcut pasul spre dreapta după ce a desprins un grup de parlamentari social democrați asigurând majoritatea parlamentară pentru guvernul Boc. Și cum cine trădează o dată va mai trăda și a doua oară, PSD trebuie să se poarte frumos cu UNPR.
Noul guvern nu este primit cu prea mare entuziasm de populație. Dacă nu se schimbă premierul, aproape că nu interesează pe nimeni permutările de personal de la Palatul Victoria. A devenit o practică desemnarea miniștrilor din rândul personajelor din eșaloanele inferioare. Cei mai mulți dintre ultimii miniștri au plecat așa cum au venit, ca niște iluștri necunoscuți.
Nu se rețin decât numele sonore, gen Miron Mitrea, Relu Fenechiu, Andrei Marga, Radu Stroe, Ecaterina Andronescu, Radu Berceanu etc. Adică oameni care s-au impus ca personalități distincte, dincolo de funcția guvernamentală. Nu este cazul actualului guvern.
Cu acest guvern va lucra nu doar Victor Ponta, ci și Klaus Iohannis. Ca parte a Executivului, președintele are o anumită responsabilitate. Evident, nu le poate da miniștrilor ordine directe, cum făcea Traian Băsescu, însă poate atrage atenția când ceva nu merge bine. Cum Victor Ponta și-a schimbat radical atitudinea față de președinție, așa cum a declarat foarte tranșant, este de așteptat să existe o foarte bună colaborare între cele două palate ale puterii.
Președintele este nou, cea mai mare parte a miniștrilor sunt pentru prima dată în guvern. Față de experimentații Ponta, Oprea, Dragnea, noii miniștri sunt niște virgini într-ale politicii de Dâmbovița. Acesta s-ar putea să fie un avantaj, însă cu condiția să facă administrație, să nu cadă în greșelile predecesorilor care s-au lăsat prinși în mrejele politicianismului deșănțat.
Nu se poate paria nici pe reușitele, nici pe nereușitele guvernului care va fi “sfințit” azi la Cotroceni. Ce ironie a sorții! Îi este dat lui Traian Băsescu să-l învestească a patra oară pe Victor Ponta în funcția de prim ministru, după ce jurase că nici mort nu-l va numi premier. Această coabitare ostilă, cu accente de luptă de clasă, cu atacuri la persoană spune multe despre cum se face politică în România. Oamenii așteaptă altceva, iar schimbarea nu poate veni decât de la noul președinte.
