Asculta acest articolCriticate de opoziție, în realitate așa-zisele pomeni electorale dinamizează economia. Din păcate, doar pe termen scurt. Administrațiile locale primesc fonduri suplimentare pe care le investesc în lucrări de necesitate imediată. În câteva luni pre-electorale se rezolvă probleme care trenează de ani întregi. Se zice că o parte din bani ar fi folosiți în campania electorală, dar și lucrările în sine sunt de ajuns pentru a determina alegătorii să voteze candidații partidului de guvernare.
Dacă ar fi campanie electorală în fiecare an, cu siguranță aleșii și-ar face datoria mai sârguincios. Guvernul la rândul său ar fi mai atent și nu și-ar permite să doarmă între campanii și să-și aducă aminte de cetățeni doar când are nevoie de voturile lor. Dintre toate partidele, PSD trece drept cel mai priceput. Nu s-a dat în spate de la pomenile electorale nici PDL. Democrat liberalii, deși se făleau cu faptul că sunt de dreapta, au împărțit la greu pomeni în preajma alegerilor. Fostul guvern PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu s-a întrecut pe sine alimentând administrațiile locale cu fonduri la care nici nu îndrăzneau primarii să viseze. A fost unul dintre cele mai darnice guverne, deficitul trecând de 6%. Costurile s-au plătit în plină criză, dar fără acel impuls financiar România ar fi rămas și mai în urma țărilor din UE.
Președintele Băsescu în 2009 nu a făcut nicio referire la fondurile folosite de Guvernul Boc în preajma alegerilor prezidențiale. În 2014, aflat în opoziție, acuză guvernul pentru că împarte bani. Spre deosebire de guvernul Tăriceanu, actualul guvern este obligat să respecte un deficit foarte mic, de aproximativ 3%. Cu această constrângere România are șanse foarte mici de redresare economică. Traian Băsescu este cel ce s-a obligat în fața UE la scăderea drastică a deficitului, în condițiile în care alte țări mai dezvoltate au amânat introducerea acestei măsuri. La timpul potrivit, președintele a fost aspru criticat de adversari, dar pe termen lung se va dovedi că a avut dreptate.
Dacă nu ar exista această constrângere, ne putem imagina cum ar da iama partidele de stânga în bugetul de stat. Este o tradiție ca guvernele de dreapta să strângă, iar guvernele de stânga să împartă. Privind în spate, constatăm că, în realitate, nu am avut niciun autentic guvern de dreapta. Populismul, demagogia ghidează deopotrivă formațiunile de dreapta și de stânga.
Dar în această perioadă dificilă, de ce fel de guvern ar avea nevoie România? Teoretic, economiile pot fi scoase din criză de guvernele de dreapta. Diferența de abordare dintre Germania și Franța este edificatoare. În timp ce guvernul condus de creștin democrata Angela Merkel trece Germania prin criză fără probleme, președintele socialist duce Franța din rău în mai rău. În România, la nivelul percepției publice, diferențele ideologice și doctrinare sunt nesemnificative. Diferă doar prin măiestria cu care împart pomenile electorale.
