Asculta acest articolPSD pune în sarcina viitorului guvern creșterea salariilor, recunoscând că nu este capabil să susțină o creștere economică sustenabilă până în 2020, a afirmat duminică vicepreședintele PNL Sulfina Barbu, arătând că acest lucru a reieșit dintr-o analiză a proiectului legii privind salarizarea unitară.
“Analizând proiectul legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, propus de Guvernul PSD-ALDE, am constatat mai multe probleme tehnice. Salariul minim brut în anul 2022, ultimul an de creșteri salariale, are valoarea de 2.500 de lei. Dar, în conformitate cu programul de guvernare al majorității avem următoarea evoluție a salariului minim brut, cât sunt ei la guvernare: 1.450 — în 2017, 1.550 — în 2018 , 1.650 — în 2019 și 1.750 — în anul 2020. Rezultă că principala sarcină privind creșterea salariilor rămâne pentru anii 2021 și 2022, cu o sumă de 750 de lei, adică 375 de lei per an. PSD pune în sarcina viitorului guvern creșterea salariilor, recunoscând că nu este capabil să susțină o creștere economică sustenabilă în perioada de guvernare, până în anul 2020”, a explicat Sulfina Barbu, într-o conferință de presă.
Ea a susținut că este necesar ca în legea salarizării unitare să fie introdus un mecanism pentru salariul minim brut în funcție de productivitatea muncii și în funcție de rata inflației.
“PSD introduce, prin acest proiect, o discriminare între domeniul public și domeniul privat. Și mă refer la un articol din legea salarizării prin care se elimină tichetele de masă acordate astăzi în sistemul public și înlocuirea lor cu acordarea indemnizațiilor anuale de hrană, la nivel de două salarii de bază minim brute pe țară. Este o discriminare între domeniul public și cel privat. În al doilea rând, trebuie să analizăm în ce măsură o astfel de prevedere este și constituțională”, a arătat vicepreședintele PNL, citat de Agerpres.
Sulfina Barbu a mai spus că în proiectul legii salarizării ar trebui prevăzut ca posturile care se vacantează prin pensionare să fie transformate în posturi de nivel inferior, în posturi de debutanți, pentru a putea intra și tineri în sistemul public.
“Ca o concluzie generală, avansarea în carieră, formarea profesională, dar și experiența deținută trebuie să fie recunoscute ca elemente centrale în construcția grilelor pentru sistemul public. Acest lucru nu se întâmplă prin acest proiect de lege. PNL va avea consultări în perioada următoare cu federațiile și confederațiile sindicale din domeniu. Vom analiza fiecare articol din lege și după aceste consultări tehnice vom anunța ce măsuri luăm în acest domeniu”, a punctat Sulfina Barbu.
ECONOMIA AMERICANĂ
Fii primul care comentează