Asculta acest articolÎndată după apusul soarelui, unii români aprind o lumânare înaintea icoanei Mântuitorului Iisus Hristos sau a altei icoane, ca să poată intra norocul în casă. După aceea, ung uşorii şi pragurile caselor, grajdurilor şi ale şurilor cu usturoi (ai). Ung în forma crucii toate animalele, chiar şi pe membrii familiei.
Procedând astfel, cred că în decursul anului care urmează vor fi scutiţi de apropierea necuratului, care umblă pe la casele oamenilor ca să ia calitatea roadelor agonisite şi a vitelor. Unii sătmăreni obişnuiesc ca în această noapte să mănânce peşte, în speranţa că în anul următor vor câştiga mai mulţi bani şi implicit vor avea un trai mai uşor.
Când bate ceasul de ora 12.00 (noaptea), marcând trecerea în noul an, ne punem în gând unele dorinţe, având ferma convingere că Dumnezeu ni le va împlini întocmai şi, de multe ori, aşa se şi întâmplă.
Cei mai mulţi îşi petrec noaptea în compania familiei şi a cunoscuţilor, transformând-o într-un motiv de petrecere şi de voie bună. Fetele tinere aşteaptă cu nerăbdare această noapte, sperând că în timpul somnului îşi vor visa ursitul sau viitorul soţ.
În ziua de Anul Nou fiecare om are mare grijă în tot ceea ce întreprinde, să nu se certe cu nimeni, să nu facă fapte rele, să nu-şi atragă ura nimănui, deoarece aşa cum se comportă în această primă zi, aşa îi va merge tot anul. Însă, pe lângă aceste superstiţii transmise de-a lungul anilor, locuitorii judeţului nostru au păstrat cu sfinţenie şi alte obiceiuri, care oglindesc credinţa, traiul, bucuriile şi aspiraţiile lor.
Pluguşorul
Pluguşorul este una dintre cele mai frumoase şi mai vechi datini româneşti din seara Anului Nou, menţinută şi în judeţul Satu Mare. Cete de băieţi şi fete, care de abia aşteptară sosirea acestei seri, încep a umbla pe la case, cântând, urând, pocnind din bice şi strigând de răsună satul. La fiecare casă e lumina aprinsă.
Gospodarii cred că, dacă nu-i vor primi în casă pe aceşti urători, nu le va merge deloc bine în noul an. Înarmaţi cu buhai, bice, tobe, harapnice, clopoţei, uneori chiar şi un plug în miniatură şi traiste pentru încasarea câştigului, tinerii încep a cânta, a pocni din bice şi a ura din casă în casă:
“Mâne anul se-noieşte,
Pluguşorul se porneşte
Şi începe-a colinda
Pe la case a ura
Mânaţi măi!…
Pluguşor cu şase boi
Înjugaţi tot câte doi
Pluguşor frumos gătit
S-aduci anul fericit
Mânaţi măi!…
Anul nou cel care vine
Să vă dea tot ce doriţi,
Sănătate, numai bine
Să fiţi mereu fericiţi.
Mânaţi măi!…”
După fiecare strofă se repetă refrenul: “Mânaţi măi! Trageţi măi, mânaţi măi şi uraţi flăcăi!”
Copiii cântă şi ei:
“Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântul mi-ascultaţi:
Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi-ncepem a colinda
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omătul mare
Semne bune anul are,
Semne bune de belşug
Pentru brazda de sub plug.
Ţara noastră mult iubită
Fie-n veci blagoslovită:
Tot cu grâie până-n brâie
Şi oveze cât de dese,
Cu secări până-n subsori
Şi porumbul până-n grindă.
Gazda care e urată,
Fie binecuvântată:
Cu ani mulţi şi sănătate,
Bucurie, spor la toate,
Dă-i Domnului, Doamne!”
În zonele de câmpie, poezia obiceiurilor de iarnă cuprinde şi oglindeşte idei care se împletesc minunat cu muncile agricole şi în special cu cele esenţiale pentru cultivarea grâului, de la semănat şi până la coacerea sa.
O urare foarte frumoasă se întâlneşte în unele părţi din zona Codrului. Copiii cei mici, cu trăistuţe atârnate de gât şi clopoţei în mâini, cutreieră satul, marcând, prin versurile lor cântate pe la casele gospodarilor, trecerea de la sărbătorile Crăciunului la cele ale Anului Nou:
“Voie bună, dacilor!
Şi vouă, conacilor!
S-a născut Iisus Hristos
Nume de folos
S-a născut într-o poiată
Într-o poiată a Iudeii
Unde cântă îngerii
Îngerii frumos cântau
Nouă gazda ce ne-a da…
Joacă nănaş mare
C-or veni chişlegile
S-or mărita fetele
Şi-or veni chişlegi cu flori
Şi s-o însura feciori.
Câte paie pe casă
Atâtea băncuţe pe masă.
Câţi urători
Atâţia peţitori…
La anu’ şi la mulţi ani!”
Sfârşind de cântat, ceata se adună lângă uşă, aşteptând cu nerăbdare darurile gazdelor, care constau în: colaci, nuci, mere, bani ş.a. După aceea, pleacă fără întârziere la altă casă, umblând aşa până spre miezul nopţii.
Sorcova
Copiii, în dimineaţa zilei de Sfântul Vasile sau de Anul Nou, luând în mâini o crenguţă de măr sau păr (pe alocuri de brad), împodobită cu hârtii colorate, beteală şi flori artificiale, umblă pe la casele oamenilor ca să-i sorcovească, adică să le ureze ani mulţi şi fericiţi.
Obiceiul s-a păstrat viu şi pe întreg cuprinsul judeţului nostru, ca de pildă în Ţara Oaşului, pe valea Someşului şi în zona Codrului, dar şi la câmpie. Iradiind inocenţă, sinceritate şi graţie, copiii cântă următoarele cuvinte, lovind uşor cu beţişorul (sorcova) pe cei din casă:
“Sorcova / Vesela, / Să trăiţi / Să înfloriţi / Ca un măr, / Ca un păr, / Ca un fir / De trandafir; / Tare ca piatra, / Iute ca săgeata; / Tare ca fierul, / Iute ca oţelul. / La anul / Şi la mulţi ani!”
Astfel umblă copiii cu sorcova de cum se crapă de ziuă şi până către amiază, intrând în toate casele în care sunt primiţi. Darurile dobândite sunt: prăjituri, nuci, mere şi bani.
La mulţi şi binecuvântaţi ani!
Preot dr. Cristian Boloş
CITEȘTE ȘI: Insolvențe și înmatriculări de firme în primele 11 luni
11 comentarii
Cu tot respectul pentru munca depusă de preotul dr. Cristian Boloș pe plan spiritual, trebuie să constat nepriceperea dânsului în ceea ce privește abordarea temelor etnologice. A cita în 2022, fără discernământ și o poziționare critică, lucrări ce ai peste un secol vechime, chiar și într-un ziar local, nu este în regulă.
Imi face placere sa urez tuturor An Nou fericit! La mulţi ani!
Acum am vazut si eu postarea din 2018. Ce mult timp a trecut! Asa este, Sorcova nu este “obicei bulgăresc”, este doar preluat de bulgari si de alte grupuri etnice sud-est europene.
In rest, sanatate la toti! Fiti destepti, optimisti si civilizati! Fiti demni si mindri, nu stati in genunchi decit in fata lui Dumnezeu! Si fiti convinsi ca Statul roman nu va disparea niciodata! Filozofii si mituri au existat si vor exista, conteaza ca fiecare om sa fie capabil sa-si afirme propria identitate. Sa auzim de bine!
Acest articol de mare valoare a mai fost publicat si la finalul anilor 2017 respectiv, 2018 dupa cum reiese din datarea comentariilor. Inca bine ca s-au mai pastrat aceste traditii dacice la Satu Mare si in acest an in care Statul roman a esuat conform declaratiei presedintelui vostru Klaus Werner cel Esuat !. Daca Statul roman va disparea, traditiile dacice tot vor mai exista sustinute fiind si de Dac Bulibas.
Dacopatia crank bantuie la greu mintile satmarenilor in aceste zile. O fi de la prea multă palinca. Săraci, săraci, da’ ce se mai poate fantaza pe un trecut fără surse istorice.
Aștept ca autorul acestui articol să prezinte dovezi și argumente prin care să susțină legătura dintre tradițiile românești și cele dacice.
La Multi Ani, Romania!
Romani, votati schimbarea in 2019! Trimiteti-i pe toti acolo unde le este locul, asanati viata politica romaneasca, redati increderea in institutiile statului! Puteti face asta, Abraham Lincoln spunea: “Un vot este mai puternic decit o sabie”.
Sa fie intr-un ceas bun!
De Vaillant nu stiu, dar am produse cumparate de la Flanco si Altex si n-am probleme cu ele, chiar functioneaza foarte bine.
Romanii au mai mult in comun cu albanezii decat cu dacii !!!. Mitul daco-roman este o aberatie nu are fundament, nu este fundamentat. Asa cum in Moldova traiesc moldoveni la fel si in Transilvania /Ardeal traiesc ardeleni (portul, obiceiuri si traditii diferite !). Romanii sunt jos acolo in Tara Romaneasca. Eu nu cred ca ardelenii se pot compara cu romanii deoarece asa cum ne-au demonstrat la 1 dec.1918 la Alba Iulia, au alta mentalitate. Confundarea cu romanii ar trebui sa fie o jignire pt. ardeleni
deoarece nu le face deloc cinste !.
Nu asta trebuie dezbatute ci toate produsele toxice importate si care ne ucid,electrocasnice ,haine toxice ptr sanatate .Orice electrocasnic cumperi toate miros a aldehide intens sau a plastic care se arde.Microcentrala the omoara cu gaze arse,daca indraznesti sa spui ceva the executa marile corporatii!
Pentru postaci: mai puneti mina si cititi baieti, asa ati spus voi si despre OSENI, ca ar fi un fel de ucraineni. In realitate osenii si morosenii sint cei mai vechi daci liberi, osenii sint pomeniti in documente inca din anii 400 sub denumirea de AUSENI. De asta muzica oseneasca este greu de inteles, pentru are o vechime de 1500 ani.
Sorcova si plugusorul isi au originea in obiceiurile religioase traco-dace (pomul vietii tracic) si au fost preluate atit de romani cit si de multe grupuri etnice sud-est europene (bulgari, sirbi, albanezi).
Sorcova este obicei bulgăresc – survacane. Nu că asta ar conta pentru unii.