Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Vânătoarea între pasiune şi necesitate (reluare)01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Kereskenyi Gabor,Adrian Albu, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Este afectat bugetul primăriei de revoluţia fiscală.(reluare) Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 03.50 Mesager educaţiona, cu Vasile Nechita, invitat: Vlaicu Popescu. Titlul emisiuni: Învăţământul dual la Colegiul Tehnic Unio- Traian-Vuia. 04.45 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 05.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Popan. Titlul emisiunii: Carnea de struţ. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Prinzinger Zsoka. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Vânătoarea între pasiune şi necesitate (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 09.40 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc,invitat: Mark Nagy Janos. Titlul emisiunii:Noutăţi în custodia ariei protejate de pe râul Tur. 10.15 La psiholog, Ioana Vladimirescu,invitat: Adriana Laszlo.Titlul emisiuni: Obiceiurile fericirii. 10.50 Religie, cu Eva Laczko , invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: De la Înviere Mântuitorul până la Înălţarea la cer. 11.40 Teleshopping 12.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Kereskenyi Gabor,Adrian Albu, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Este afectat bugetul primăriei de revoluţia fiscală.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Romeo Poiană. Titlul emisiuni: Romeo Poiană – rapor la 6685 de zile. 14.30 Teleshopping 14.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii:Monitorizarea lucrărilor agricole prin satelit. 15.40 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 16.45 Panoramic sportiv, cu Constantin Damian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Primăvara sportivă cu Dacian Nastai. 17.35 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Universal Band. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat- Sebi Borlaştean. 22.30 Ne cheamă natura 23.30 Ştiri

Pluguşorul şi sorcova, tradiţii dacice păstrate la Satu Mare

Scris de I. Z., 31 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Plugusorul si sorcova, traditii dacice pastrate cu sfintenie la Satu Mare

Plugusorul si sorcova, traditii dacice pastrate cu sfintenie la Satu Mare

Dintre toate serile de peste an, una dintre cele mai plăcute pentru poporul român este seara Sfântului Vasile sau a Anului Nou, scria Simion Florea Marian („Sărbătorile la români”).
Îndată după apusul soarelui, unii români aprind o lumânare înaintea icoanei Mântuitorului Iisus Hristos sau a altei icoane, ca să poată intra norocul în casă. După aceea, ung uşorii şi pragurile caselor, grajdurilor şi ale şurilor cu usturoi (ai). Ung în forma crucii toate animalele, chiar şi pe membrii familiei.

Procedând astfel, cred că în decursul anului care urmează vor fi scutiţi de apropierea necuratului, care umblă pe la casele oamenilor ca să ia calitatea roadelor agonisite şi a vitelor. Unii sătmăreni obişnuiesc ca în această noapte să mănânce peşte, în speranţa că în anul următor vor câştiga mai mulţi bani şi implicit vor avea un trai mai uşor.

Când bate ceasul de ora 12.00 (noaptea), marcând trecerea în noul an, ne punem în gând unele dorinţe, având ferma convingere că Dumnezeu ni le va împlini întocmai şi, de multe ori, aşa se şi întâmplă.

Cei mai mulţi îşi petrec noaptea în compania familiei şi a cunoscuţilor, transformând-o într-un motiv de petrecere şi de voie bună. Fetele tinere aşteaptă cu nerăbdare această noapte, sperând că în timpul somnului îşi vor visa ursitul sau viitorul soţ.

În ziua de Anul Nou fiecare om are mare grijă în tot ceea ce întreprinde, să nu se certe cu nimeni, să nu facă fapte rele, să nu-şi atragă ura nimănui, deoarece aşa cum se comportă în această primă zi, aşa îi va merge tot anul. Însă, pe lângă aceste superstiţii transmise de-a lungul anilor, locuitorii judeţului nostru au păstrat cu sfinţenie şi alte obiceiuri, care oglindesc credinţa, traiul, bucuriile şi aspiraţiile lor.

Pluguşorul

Pluguşorul este una dintre cele mai frumoase şi mai vechi datini româneşti din seara Anului Nou, menţinută şi în judeţul Satu Mare. Cete de băieţi şi fete, care de abia aşteptară sosirea acestei seri, încep a umbla pe la case, cântând, urând, pocnind din bice şi strigând de răsună satul. La fiecare casă e lumina aprinsă.

Gospodarii cred că, dacă nu-i vor primi în casă pe aceşti urători, nu le va merge deloc bine în noul an. Înarmaţi cu buhai, bice, tobe, harapnice, clopoţei, uneori chiar şi un plug în miniatură şi traiste pentru încasarea câştigului, tinerii încep a cânta, a pocni din bice şi a ura din casă în casă:
“Mâne anul se-noieşte,
Pluguşorul se porneşte
Şi începe-a colinda
Pe la case a ura
Mânaţi măi!…
Pluguşor cu şase boi
Înjugaţi tot câte doi
Pluguşor frumos gătit
S-aduci anul fericit
Mânaţi măi!…
Anul nou cel care vine
Să vă dea tot ce doriţi,
Sănătate, numai bine
Să fiţi mereu fericiţi.
Mânaţi măi!…”

După fiecare strofă se repetă refrenul: “Mânaţi măi! Trageţi măi, mânaţi măi şi uraţi flăcăi!”
Copiii cântă şi ei:
“Aho, aho, copii şi fraţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântul mi-ascultaţi:
Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi-ncepem a colinda
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omătul mare
Semne bune anul are,
Semne bune de belşug
Pentru brazda de sub plug.
Ţara noastră mult iubită
Fie-n veci blagoslovită:
Tot cu grâie până-n brâie
Şi oveze cât de dese,
Cu secări până-n subsori
Şi porumbul până-n grindă.
Gazda care e urată,
Fie binecuvântată:
Cu ani mulţi şi sănătate,
Bucurie, spor la toate,
Dă-i Domnului, Doamne!”

În zonele de câmpie, poezia obiceiurilor de iarnă cuprinde şi oglindeşte idei care se împletesc minunat cu muncile agricole şi în special cu cele esenţiale pentru cultivarea grâului, de la semănat şi până la coacerea sa.

O urare foarte frumoasă se întâlneşte în unele părţi din zona Codrului. Copiii cei mici, cu trăistuţe atârnate de gât şi clopoţei în mâini, cutreieră satul, marcând, prin versurile lor cântate pe la casele gospodarilor, trecerea de la sărbătorile Crăciunului la cele ale Anului Nou:
“Voie bună, dacilor!
Şi vouă, conacilor!
S-a născut Iisus Hristos
Nume de folos
S-a născut într-o poiată
Într-o poiată a Iudeii
Unde cântă îngerii
Îngerii frumos cântau
Nouă gazda ce ne-a da…
Joacă nănaş mare
C-or veni chişlegile
S-or mărita fetele
Şi-or veni chişlegi cu flori
Şi s-o însura feciori.
Câte paie pe casă
Atâtea băncuţe pe masă.
Câţi urători
Atâţia peţitori…
La anu’ şi la mulţi ani!”

Sfârşind de cântat, ceata se adună lângă uşă, aşteptând cu nerăbdare darurile gazdelor, care constau în: colaci, nuci, mere, bani ş.a. După aceea, pleacă fără întârziere la altă casă, umblând aşa până spre miezul nopţii.

Sorcova

Copiii, în dimineaţa zilei de Sfântul Vasile sau de Anul Nou, luând în mâini o crenguţă de măr sau păr (pe alocuri de brad), împodobită cu hârtii colorate, beteală şi flori artificiale, umblă pe la casele oamenilor ca să-i sorcovească, adică să le ureze ani mulţi şi fericiţi.

Obiceiul s-a păstrat viu şi pe întreg cuprinsul judeţului nostru, ca de pildă în Ţara Oaşului, pe valea Someşului şi în zona Codrului, dar şi la câmpie. Iradiind inocenţă, sinceritate şi graţie, copiii cântă următoarele cuvinte, lovind uşor cu beţişorul (sorcova) pe cei din casă:

“Sorcova / Vesela, / Să trăiţi / Să înfloriţi / Ca un măr, / Ca un păr, / Ca un fir / De trandafir; / Tare ca piatra, / Iute ca săgeata; / Tare ca fierul, / Iute ca oţelul. / La anul / Şi la mulţi ani!”

Astfel umblă copiii cu sorcova de cum se crapă de ziuă şi până către amiază, intrând în toate casele în care sunt primiţi. Darurile dobândite sunt: prăjituri, nuci, mere şi bani.
La mulţi şi binecuvântaţi ani!
Preot dr. Cristian Boloş

Abonează-te acum Online!
  1. comentator a spus: 02 ianuarie 2018, ora 18:45

    Sorcova este obicei bulgăresc – survacane. Nu că asta ar conta pentru unii.

  2. Decebal a spus: 02 ianuarie 2018, ora 17:40

    „tradiţii dacice”: HI-HA-HA pui de daci!De unde si pana unde?!Multe-ar hi de comentat…….

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.