Planul de recoltă la mistreţ pentru sezonul 2022- 2023 este de 622 de exemplare în Satu Mare

Asculta acest articol

Închiderea sezoanelor de vânătoare înseamnă continuarea activităţilor de îngrijire şi monitorizare a vânatului. Aşa se face că administratorii fondurilor de vânătoare, alături de membrii vân[tori ies succesiv în teren pentru a face tradiţionalele evaluări.

Evaluările sunt cele care stau la baza propunerilor planului de recoltă pentru fiecare specie de interes vânătoresc pentru sezonul care urmează. Desigur, acolo unde se constată creşteri ale efectivelor, propunerile sunt în sensul majorării cotei de recoltă, iar acolo unde este un regres, sunt inerente corecţiile negative. Potrivit unor informaţii, la nivelul judeţului nostru, speciile cu efective în scădere în ultimii ani, asemeni altor zone din ţară sunt potârnichea, iepurele de câmp şi chiar fazanul, pe anumite fonduri de vânătoare.

Dacă înainte de anul 2018, atunci când în Pădurea Noroieni se confirma primul focar de pestă porcină africană în mediul silvatic, existau aproximativ 2.500 de mistreţi pe toate fondurile de vânătoare ale judeţului, situaţia de azi este radical schimbată. Unele voci spuneau pe atunci că efectivele de mistreţi ar fi mai mari cu mult, dar nu au fost prezentate dovezi. Tot la vremea aceea, cota de recoltă pe sezon, care se realiza în bună parte, era de peste 1.200 de exemplare, iar pagubele produse atunci în culturile agricole erau pe măsură.

După ce primele cazuri de PPA la mistreţ au fost confirmate pe mai multe fonduri de vânătoare, specialiştii prevesteau un viitor sumbru – moartea tuturor mistreţilor, cel puţin în virtutea celor consemnate până atunci în literatura de specialitate.  

Estimările la zi par optimiste

Aflat zilele trecute în studiourile Informaţia TV, inginerul silvic Marius Cionca (foto – pag. 1), din cadrul Gărzii Forestiere Satu Mare, a prezentat o imagine mai amplă în ceea ce priveşte fauna de interes vânătoresc de la noi din judeţ. În cele ce urmează vă reţinem atenţia cu datele prezentate cu referire la mistreţ şi la căprior.

Interlocutorul nostru susţine că, după aproape trei ani de nesiguranţă în ceea ce priveşte posibila creştere a efectivelor de mistreţi în sensul refacerii timide, la evaluările din acest an a reieşit un spor numeric scăzut, chiar dacă se încadrează în marja de eroare a modalităţilor statistice de stabilire a efectivelor.

Aritmetica arată că pe toate fondurile de vânătoare din judeţ ar exista 1.085 de mistreţi, ceea ce comparativ cu cifrele aferente anului anterior ar însemna o creştere cu puţin peste 100 de capete. Urmare a rezultatelor evaluării şi a stabilirii efectivelor, planul de recoltă la mistreţ pentru sezonul de vânătoare 2022/2023 este de 622 de exemplare, faţă de 592 de exemplare în sezonul 2021/2022. Cifra nu este în creştere semnificativă, dar arată un plus de 30 de exemplare ce pot fi răpuse.
Monitorizarea continuă, iar dacă o să se reducă considerabil pierderile ca urmare a virusului PPA, există motive de a crede în refacerea efectivelor pe parcursul câtorva ani.

O situaţie cu totul specială merită a fi remarcată în cazul căpriorului, specie care se înmulţeşte bine pe toate fondurile de vântoare din judeţ. Chiar în această perioadă, după cum spunea inginerul Cionca, iubitorii de natură s-ar putea să se întâlnească în unele locuri cu iezii în aşteptarea mamelor lor plecate la păscut. Curioşii sunt rugaţi să-i lase în pace că mamele lor îi vor găsi acolo unde au fost lăsaţi, în culcuş.

Datele statistice susţinute de situaţia din teren arată o creştere în continuare a ceea ce înseamnă efective de căprior, pe unele fonduri fiind populaţii aproape duble, comparativ cu efectivul optim în funcţie de bonitatea fondului de vânătoare. Urmare a efectivelor existente în teren şi a celor consemnate în Ordinul emis de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, asociaţiilor de vânătoare de pe cuprinsul judeţului nostru le-a fost aprobată cota de 926 de căprior. Repartizarea acestora este: 133 de exemplare de căprior mascul trofeu, 354 de exemplare căprior mascul selecţie şi 477 de exemplare selecţie femele şi tineret. Fiecărei asociaţii îi este stabilită cota exclusiv pe fonduri. De departe, aproximativ 250 de exemplare de căprior din cele trei categorii menţionate, îi revin AJVPS Satu Mare, fondurilor gestionate de Direcţia Silvică Satu Mare 50 de exemplare, iar diferenţa revine celorlalte asociaţii care au fonduri concesionate.

Ca fapt îmbucurător, a subliniat inginerul Marius Cionca, la nivelul Pădurii Noroieni, au fost luate primele măsuri menite a evita cât de repede posibil degenerarea speciei la Cerbul lopătar. Au fost aduşi câţiva masculi reproducători pentru împrospătarea de sânge. Sunt semne bune, spunea invitatul în ceea ce priveşte apropierea de fondul Foieni a unor populaţii de cerb lopătar de partea ungară. Şi pe această cale posibilităţi de a avea sânge proaspăt pe anumite fonduri, măcar limitrofe graniţei cu Ungaria.

Administratorii fondurilor de vânătoare, a menţionat invitatul nostru, au scopul de a avea populaţii numeroase de animale şi păsări din toate speciile de interes vânătoresc. Cota de recoltă aprobată, prin realizarea ei aduce completare veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de asociaţii pentru a asigura condiţiile necesare dezvoltării vânatului, asigurarea unui echilibru între specii, la nevoie şi între sexe.