Oşenii nu mai vin acasă de Paşti ca şi în alţi ani! Care sunt motivele?

Asculta acest articol

Despre existenţa unui număr considerabil de români aflaţi la muncă în diverse ţări mai ales ale Europei, s-a scris enorm de mult şi cu siguranţă se va mai scrie multă vreme. Fără a exista o cifră oficială recunoscută, potrivit unor estimări, vorbim despre 3 – 5 milioane de români, printre care se regăsesc şi copii care s-au născut acolo, în ţările de adopţie, dar şi cei plecaţi de aici. La nivelele unităţilor administrativ teritoriale nu există o evidenţă oficială a acestor români aflaţi în străinătate, motiv pentru care, şi acum, se vorbeşte pe seama estimărilor.

Am căutat şi noi, cu diverse ocazii să aflăm numărul celor plecaţi, dar fără succes. Se lansează doar cifre de ordinul 1.000 – 1.500 de locuitori ai unor comune din Ţara Oaşului mai ales, şi considerabil mai puţini din comunele din vecinătatea frontierei cu Ungaria. Se estimează doar că la nivelul judeţului Satu Mare, numărul celor care lucrează în străinătate se menţine ridicat.

Sunt puţini cei care, după 10 sau chiar 20 de ani munciţi în străinătate cu sau fără forme legale, se întorc acasă. Până şi cei care se întorc, în marea lor majoritate investesc banii în a-şi moderniza locuinţele, în a-şi construi case şi mai puţini sunt cei care şi-au deschis firme acasă.

Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că, sărbătorile mari de peste an, de regulă Crăciunul şi Paştele, reprezintă alături de perioada de vară, a concediilor, momentele în care, “stranierii” se întorc în ţară pentru a petrece mai multe zile alături de familia rămasă în România.

Dacă în perioada 2020 – 2022, numeroşi sătmăreni aflaţi la muncă în diversele ţări ale Europei, au renunţat de a veni în vacanţe mai scurte sau mai lungi ca urmare a restricţiilor de mişcare împuse de măsurile luate ca urmare a pandemiei de Covid-19, iată că în acest an sunt alte motive care-i ţin pe români în ţările de adopţie, fie şi acum, când suntem în “Săptămâna Patimilor”. Printre motivele care sunt invocate de o serie de sătmăreni care deja au decis că nu vor veni acasă de Paştele Ortodox şi Greco-Catolic se numără< lipsa zilelor libere, după ce, în Europa de Vest, în ţările în care aceştia lucrează, au fost sărbătorite Paştele, vacanţele elevilor s-au încheiat, a veni acasă pentru una sau două zile şi apoi să se întoarcă la muncă, este contraproductiv. Unde mai punem şi faptul că, un drum din Franţa până la Negreşti-Oaş sau până la Certeze cu maşina proprietate personală, potrivit unor estimări, costă aproximativ 1.000 de euro, spunea unul dintre primarii contactaţi, la care s-ar mai adăuga 1.500-2.000 de euro cumpărături pentru sărbători, inclusiv ceva mici atenţii, chiar cadouri, pentru cei de acasă. Şi toate astea pentru o şedere de maximum 48 de ore în România şi alte câteva zeci de ore pe drum, dar şi în vamă.

Estimări ale primarilor

Pentru a afla informaţii privind posibila prezenţă acasă, de Paşte, a celor aflaţi la muncă în străinătate, am contactat mai mulţi primari din comune ale Oaşului, din care sunt în afara graniţelor cel puţin câte 1.000 de persoane apte de muncă, la care se adaugă copii născuţi în România, sau chiar cei născuţi în ţările de adopţie. Concluzia dialogurilor este că, spre deosebire de anii anteriori, de Paşte, se întorc într-o scurtă vizită, pentru a petrece sărbătorile acasă, mai puţin 15% din cei aflaţi la muncă în diversele ţări ale Europei.
Iată câteva opinii formulate de primarii contactaţi, cu referire la prezenţa acasă de sărbătorile pascale a celor plecaţi la muncă în străinătate.

Dinu Birtoc, primarul comunei Călineşti-Oaş, a spus cu o anume doză de resemnare, că din informaţiile pe care le are urmare a dilogurilor telefonice avute cu o serie de călineşteni, chiar şi cu membri ai familiei, vor fi foarte puţini cei care vin acasă de sărbătorile pascale. Poate că după perioada interdicţiilor de deplasare impuse la nivel european de pandemia de Covid-19, este primul an în care, vor  fi foarte puţini cei care vor veni acasă, poate 10-15%. O parte dintre călineştenii care lucrează în Austria au profitat de scurta vacanţă de Paşte şi au făcut o vizită familiei, în Duminica Floriilor. Printre motivele invocate de cei în cauză se numără decalajul redus dintre Paştele Catolic, sărbători cu o săptămână înaintea Paştelui Ortodox şi Greco-Catolic, reluarea cursurilor şcolare şi posibila aglomerare în vămi la întoarcerea la muncă, fiind vorba practic de o posibilă şedere acasă de 48 de ore.

Ioan Irime, primarul comunei Turţ, a susţinut din păcate un punct de vedere similar cu cel al primarului din Călineşti-Oaş. Se estimează că în Turţ, de Paşte, vor veni cu puţin peste 10% dintre cei care sunt la muncă în străinătate. Cei care lucrează în mediul privat, majoritatea fiind în această situaţie, au avut liber de Paştele Catolic şi nu mai primesc zile libere sau concedii pentru Paştele Ortodox şi Greco-Catolic. În plus, familiile care au copii la şcoală, nu au cu cine să-i lase, dar nici nu-şi permit să-i aducă cu ei.
Florin Ionici, primarul comunei Cămărzana, unitate administrativ teritorială, în care, potrivit unor estimări, aproape fiecare familie are cel puţin o persoană la muncă în străinătate, presupune că în acest an, vor fi foarte puţini cămărzănenii care vor petrece Paştele în România. Există certitudinea că, afluxul mare de români spre casă o să se remarce abia în perioada de vară, atunci când vor fi vacanţele pentru muncitori, dar şi pentru elevi, probabil în lunile iulie şi august.

Sandor Imre, viceprimarul comunei Vama, aşezare din care, aproximativ 1.500 de persoane apte de muncă, îşi câştigă existenţa în diversele ţări ale Eropei, presupune că, mai puţini de jumătate din cei veniţi acasă în anii precedenţi de sărbători, vor veni acum, de Paştele Ortodox şi Greco-Catolic. Cheltuielile de deplasare sunt mari, iar pentru 48 de ore de şedere în România, nu merită. Nu mai este foarte mult până la vară, când vor veni masiv în vacanţă.

Petre Ciocan, primarul din Certeze, presupune că puţin peste 5%, ceea ce ar însemna 50-60 de persoane, dacă vor veni acasă de sărbătorile Pascale. Motivele invocate de primarul Ciocan sunt similar cu cele enumerate mai sus, la care se adaugă şi mult timp pierdut pe drum, de ordinul zecilor de ore, dar şi în vamă, la care se adaugă o serie de cheltuieli care pot ajunge până la 3.000 de euro/familia care vine cu maşina personală.