Asculta acest articol
Germania îi aduce sâmbătă un omagiu, la împlinirea a 25 de ani de la moartea sa, lui Marlene Dietrich, actrița sa cea mai emblematică, considerată simbol al respingerii nazismului, relatează EFE.
Marlene Dietrich, actriță și cântăreața germană, a devenit un mit pe care l-a cultivat până la moartea sa în 1992. De la femeia fatală din “Îngerul Albastru” la personajul androgin din “Maroc”, actrița germană este considerată totodată un simbol al modei, pantalonii pe care obișnuia să-i poarte intrând deja în universul vestimentar cu numele de “Pantalonii Marlene”.
Muzeul Filmului din Berlin a organizat în acest sfârșit de săptămână tururi cu ghid pentru a vizita câteva din obiectele sale personale și pentru a-i parcurge viața și cariera sa impresionantă. Va fi de asemenea un documentar despre viața lui Dietrich, posturile de radio și televiziune vor difuza programe în onoarea ei, în timp ce designerele Lisa Lang și Anja Dragan au recreat celebrul costum cu care Dietrich a încântat publicul în urmă cu 70 de ani.
Între casa în care s-a născut, în cartierul berlinez Schöneberg, și mormântul unde se odihnesc rămășițele sale, la cimitirul Friedenau, este o distanță de doar 3 kilometri. Însă de la momentul nașterii sale, 27 decembrie 1901 și până la moartea sa, la 6 mai 1992, se întinde o amplă traiectorie cinematografică, două războaie mondiale și o mare parte din frământările secolului XX.
Cariera în lumea filmului a lui Marlene Dietrich, de la “Îngerul Albastru” (1929), în regia lui Josef von Sternberg și adaptat după un roman al lui Heinrich Mann și până la “Procesul de la Núremberg’ (1961) cuprinde jumătate de secol.
“Marlene”, singurul nume care este gravat pe mormântul său, a plecat din Berlin în 1930 spre Hollywood, unde devenise cunoscută datorită succesului filmului “Îngerul Albastru” și nu a dorit să se mai întoarcă în țara pe care Guenter Grass o descria drept “patria dificilă”.
După venirea naziștilor la putere ea a locuit în Los Angeles și Paris, de unde i-a ajutat pe emigranții germani, mai ales artiști și intelectuali. Naziștii au încercat să o atragă să revină în Germania, iar ministrul propagandei, Josep Goebels, i-a propus să facă filmele pe care le dorește, alegându-i singură scenariile și regizorii.
Însă Dietrich a refuzat; în 1939, și-a luat naționalitatea americană iar când SUA au intrat în război împotriva Germaniei naziste, deși era una din vedetele cele mai bine plătite de la Hollywood, a decis să plece în Europa alături de trupele aliate pentru a le oferi spectacole.
Fotografiile în care apare ca Lola, femeia fatală din “Îngerul Albastru”, sau îmbrăcată în compleul smoching din “Maroc” fac parte din iconografia sa emblematică, alături de ținutele sale în costum al armatei militare americane.
“Ai fost mai curajoasă decât regimente întregi” i-a scris admirativ, într-o scrisoare, celebrul scriitor Erich Maria Remarque, deși nu toți germanii au văzut cu ochi buni implicarea ei în timpul războiului.
În 1960, a vizitat Berlinul unde a auzit multe strigăte împotriva ei, din partea unor oameni care o calificau drept “trădătoare de patrie”. Autoritățile germane i-au cerut postum iertare în 2002, când se împlineau zece ani de la moartea sa. O piață îi poartă acum numele în apropiere de locul în care se desfășoară celebra Berlinale, Festivalul Internațional al Filmului de la Berlin.
“Hier steh ich an den Marken” este epitaful scris pe mormântul lui Marlene Dietrich, împrumutat dintr-un poem al lui Karl Theodor Körner. Ea a fost îngropată, cum a lăsat cu limbă de moarte, într-o jachetă cu pantaloni negri și cămașă din mătase albă.
Fii primul care comentează