Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Cristian Raţiu, titlul emisiunii: Programul Start Up Nation pe punctul de a începe (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Eugen Kovacs, Horea Anderco, Adrian Pop, titlul emisiunii: Ministrul Agriculturii a fost la Festivalul Căpşunilor din Halmeu (reluare) 02.25 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Alexandru Domokos-raport la 4.690 de zile 03.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat Adrian Tripon 04.35 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Cristian Kadar, titlul emisiunii: Zootehnia sătmăreană la cheremul multinaţionalelor 05.35 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Vass Zoltan, titlul emisiunii: Intoleranţele alimentare 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Zsoka Prinzinger 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Cristian Raţiu, titlul emisiunii: Programul Start Up Nation pe punctul de a începe (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Zsoka Prinzinger 09.30 Info studio, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Iulian Budău, Sandra Manuela Băcăoanu, titlul emisiunii: Pelerin pe Camino de Santiago 10.26 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Cristian Kadar, titlul emisiunii: Zootehnia sătmăreană la cheremul multinaţionalelor 11.20 Teleshopping 11.36 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Eugen Kovacs, Horea Anderco, Adrian Pop, titlul emisiunii: Ministrul Agriculturii a fost la Festivalul Căpşunilor din Halmeu (reluare) 13.00 Ştiri 13.37 Cultură, cu Vasile Nechita, invitaţi Mircea Daroşi, Ioan Strugari, titlul emisiunii: Despre Vasile Scurtu, un ilustru profesor sătmărean 14.11 Teleshopping 14.32 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Nicolae Cornea, titlul emisiunii: Apicultura românească, implicit cea sătmăreană în dificultate 15.30 Spiriduş Ghiduş 16.40 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Andrei Mihalache 17.40 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat Nicolae Istrate, titlul emisiunii: Încotro se îndreaptă handbalul sătmărean? 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop, titlul emisiunii: Drepturile asiguraţilor pe timpul spitalizării 22.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan, titlul emisiunii: Dependenţa de cumpărături, cum a tratăm? 23.30 Ştiri

Omagiu adus legendarei Marlene Dietrich la 25 de ani de la moartea sa

Scris de Vasile Andreica, 08 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Marlene Dietrich

Marlene Dietrich

Germania îi aduce sâmbătă un omagiu, la împlinirea a 25 de ani de la moartea sa, lui Marlene Dietrich, actriţa sa cea mai emblematică, considerată simbol al respingerii nazismului, relatează EFE.

Marlene Dietrich, actriţă şi cântăreaţa germană, a devenit un mit pe care l-a cultivat până la moartea sa în 1992. De la femeia fatală din „Îngerul Albastru” la personajul androgin din „Maroc”, actriţa germană este considerată totodată un simbol al modei, pantalonii pe care obişnuia să-i poarte intrând deja în universul vestimentar cu numele de „Pantalonii Marlene”.

Muzeul Filmului din Berlin a organizat în acest sfârşit de săptămână tururi cu ghid pentru a vizita câteva din obiectele sale personale şi pentru a-i parcurge viaţa şi cariera sa impresionantă. Va fi de asemenea un documentar despre viaţa lui Dietrich, posturile de radio şi televiziune vor difuza programe în onoarea ei, în timp ce designerele Lisa Lang şi Anja Dragan au recreat celebrul costum cu care Dietrich a încântat publicul în urmă cu 70 de ani.

Între casa în care s-a născut, în cartierul berlinez Schöneberg, şi mormântul unde se odihnesc rămăşiţele sale, la cimitirul Friedenau, este o distanţă de doar 3 kilometri. Însă de la momentul naşterii sale, 27 decembrie 1901 şi până la moartea sa, la 6 mai 1992, se întinde o amplă traiectorie cinematografică, două războaie mondiale şi o mare parte din frământările secolului XX.

Cariera în lumea filmului a lui Marlene Dietrich, de la „Îngerul Albastru” (1929), în regia lui Josef von Sternberg şi adaptat după un roman al lui Heinrich Mann şi până la „Procesul de la Núremberg’ (1961) cuprinde jumătate de secol.

„Marlene”, singurul nume care este gravat pe mormântul său, a plecat din Berlin în 1930 spre Hollywood, unde devenise cunoscută datorită succesului filmului „Îngerul Albastru” şi nu a dorit să se mai întoarcă în ţara pe care Guenter Grass o descria drept „patria dificilă”.

După venirea naziştilor la putere ea a locuit în Los Angeles şi Paris, de unde i-a ajutat pe emigranţii germani, mai ales artişti şi intelectuali. Naziştii au încercat să o atragă să revină în Germania, iar ministrul propagandei, Josep Goebels, i-a propus să facă filmele pe care le doreşte, alegându-i singură scenariile şi regizorii.

Însă Dietrich a refuzat; în 1939, şi-a luat naţionalitatea americană iar când SUA au intrat în război împotriva Germaniei naziste, deşi era una din vedetele cele mai bine plătite de la Hollywood, a decis să plece în Europa alături de trupele aliate pentru a le oferi spectacole.

Fotografiile în care apare ca Lola, femeia fatală din „Îngerul Albastru”, sau îmbrăcată în compleul smoching din „Maroc” fac parte din iconografia sa emblematică, alături de ţinutele sale în costum al armatei militare americane.

„Ai fost mai curajoasă decât regimente întregi” i-a scris admirativ, într-o scrisoare, celebrul scriitor Erich Maria Remarque, deşi nu toţi germanii au văzut cu ochi buni implicarea ei în timpul războiului.

În 1960, a vizitat Berlinul unde a auzit multe strigăte împotriva ei, din partea unor oameni care o calificau drept „trădătoare de patrie”. Autorităţile germane i-au cerut postum iertare în 2002, când se împlineau zece ani de la moartea sa. O piaţă îi poartă acum numele în apropiere de locul în care se desfăşoară celebra Berlinale, Festivalul Internaţional al Filmului de la Berlin.

„Hier steh ich an den Marken” este epitaful scris pe mormântul lui Marlene Dietrich, împrumutat dintr-un poem al lui Karl Theodor Körner. Ea a fost îngropată, cum a lăsat cu limbă de moarte, într-o jachetă cu pantaloni negri şi cămaşă din mătase albă.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.