Oameni care se cred locomotive | Informaţia Zilei

Oameni care se cred locomotive

Scris de Dumitru Păcuraru, 22 mai 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

De fapt, politicieni care se cred locomotive. Este un lucru deja demonstrat: un partid creşte dacă are în frunte o mare personalitate. Un adevărat lider politic trage după el partidul, nu invers.

Privind în spate putem da exemple de preşedinţi de partid care au ridicat procentele partidului şi putem da nume de politicieni care au atins o oarecare notorietate pentru că au fost aleşi sau desemnaţi preşedinţi ai unui partid.

Numiţi nu chiar impropriu „locomotive”, un Ion Iliescu, Corneliu Coposu, Traian Băsescu şi alţii mai puţin celebri au funcţionat ca nişte locomotive, nu au fost ca un balast pus în căruţa partidului.

Au fost şi cazuri când în fruntea unor partide au fost aduse personalităţi despre care se credea că vor fi locomotive. Exemplu: Mugur Isărescu împrumutat de CDR la alegerile prezidenţiale din anul 2000. PNL nu s-a lăsat mai prejos şi l-a adus în fruntea partidului pe Theodor Stolojan. Şi el a candidat la prezidenţiale, dar a înregistrat acelaşi eşec ca Isărescu.

Facem un salt în timp şi ajungem la alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Nume sonore ocupă primul loc pe listele electorale. Fostul preşedinte Traian Băsescu deschide lista PMP. Fostul premier Victor Ponta deschide lista Pro România. Fostul premier Dacian Cioloş deschide lista USR-PLUS. Ca altădată, PNL oferă prima poziţie unui transferat din mass media, realizatorul tv Rareş Bogdan.

PSD îşi deschide lista cu un nume cunoscut, însă nu celebru, Rovana Plumb, în schimb a împrospătat-o cu nume noi, respectiv jurnalista Carmen Avram şi preotul Chris Terheş, care s-a remarcat prin poziţiile publice în cadrul unor emisiuni tv.

Fără îndoială persoanele cu notorietate atrag alegători noi. Dacă nu întotdeauna notorietatea se transformă în voturi, personalităţile din afara partidului aduc ceva în plus, mai mult la nivelul imaginii decât la consistenţa programului partidului respectiv.

Se vorbeşte că după alegeri capii de liste se vor retrage. Victor Ponta a spus de la început că nu va merge la Bruxelles. În schimb Traian Băsescu îşi propune să zguduie puţin birocraţia din UE. Despre Rareş Bogdan se spune că dacă va sta bine în sondaje va fi desemnat candidat la Primăria generală a Capitalei. Până la alegerile locale din anul 2020 se mai pot întâmpla multe într-un partid care îşi propune să intre la guvernare imediat după alegerile europarlamentare.

Dacă există „locomotive” în fruntea unor partide, evident că unii dintre preşedinţi sunt un veritabil balast. Fiecare cetăţean, fie că merge sau nu la vot, poate socoti singur dacă liderii actuali contribuie la creşterea sau descreşterea formaţiunilor pe care le conduc. Liviu Dragnea, Ludovic Orban, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Barna, Dacian Cioloş, Traian Băsescu, Kelemen Hunor sunt în fruntea partidelor parlamentare PSD, PNL, Pro România, ALDE, USR, respectiv PLUS, PMP, UDMR.

Împreună, eventual avându-l ca moderator pe preşedintele Klaus Iohannis, nu i-a văzut nimeni. Aceşti oameni care practic conduc România nu se întâlnesc faţă-n faţă. Când preşedintele convoacă partidele la consultări le ia separat. Ascultă fiecare delegaţie şi trage concluzii.

Se pare că nici eurodeputaţii care ajung în Parlamentul European nu prea au şedinţe comune, lăsând la intrare culorile politice. O parte din vina de a nu se întâlni la cel mai înalt nivel o au şi „locomotivele”. Făcând parte din partid sau venit din altă parte, omul-locomotivă mai degrabă radicalizează poziţia respectivei formaţiuni decât o îndeamnă spre un consens cu celelalte partide.

Peste cinci zile vom afla câtă plusvaloare electorală aduce fiecare cap de listă.

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0745.657.429 sau 0744.55.2345