Asculta acest articolNe place sau nu, prima persoană care readuce în actualitate cuvântul “reformă” este Viorica Dăncilă. Ani de zile nu s-a vorbit decât despre “modificări”.
PSD a fost pus la zid pentru că repeta de dimineața până seara că vrea să modifice ba legile justiției, ba sistemul de impozitare, ba nu știu ce altă lege.
Reforma, înțeleasă ca o schimbare radicală, a fost atuncată la coșul de gunoi imediat după intrarea României în UE.
Luat domeniu cu domeniu, nu s-a reformat nicio singură instituție până la capăt. Sunt multe lucruri începute, și multe făcute pe jumătate. Se acționează pompieristic. Adică atunci când arde.
Așa este și reforma anunțată, sobru, de premierul Dăncilă.
Trecem peste faptul că ne aflăm în campanie electorală pentru cea mai înaltă funcție din stat, cea de președinte. Președintele fiind șeful statului lui îi revine obligația de a reforma statul.
Cum doamna Dăncilă nu este încă șeful statului, propune deocamdată doar reformarea unui minister. Este vorba despre ministerul care este făcut responsabil de evenimentele din Caracal, atât pentru că a fost posibil să se întâmple așa ceva cât și pentru că nu a fost capabil să gestioneze criza apărută în urma dispariției unor fete. Poate sunt moarte, poate doar răpite, nu se știe.
După o săptămână de bulibășeală, cu polițiști care nu și-au făcut datoria, cu procurori care nu cunosc legea, cu persoane neprofesionalizate care răspund la 112, premierul a tras o concluzie: trebuie reformat Ministerul Afacerilor Interne.
Deocamdată este doar o declarație de intenție. Ca unul care zice că dacă va avea bani să-și cumpere o pereche de bocanci va urca pe Everest. Se va mai fi vorbit despre nevoia de reformare a Ministerului de Interne? Poate în treacăt. PSD s-a concentrat pe reforma în justiție.
Tot pe acolo bătea și președintele, dar din altă direcție. Curios că nici președintele Iohannis nu s-a gândit că ar fi nevoie de reformarea ministerului care răspunde de siguranța cetățeanului. Un astfel de proiect de lege nu a venit nici din partea vreunui partid parlamentar. Toți s-au trezit la realitate când au văzut grozăvia de la Caracal, ineficiența organelor de ordine, amatorismul și fragilitatea sistemului 112, lipsa de proceduri standard în cazul răpirii, sechestrării de persoane etc.
Tot acum s-a descoperit că există rețele de prostituție, de crimă organizată în care oamenii legii, autoritățile, politicienii își dau mâna cu interlopii, cu bandele de criminali. Fenomenul este de nedescris, prin urmare bieții cetățeni nu pot decât repeta deznădăjduiți “în ce țară trăim?! în ce țară trăim!?”
Mai mult, și cei care se considerau foarte bine informați, de la șeful statului la șeful guvernului, de la prefecți la șefi de instituții, se crucesc, nu le vine să creadă că se poate întâmpla așa ceva.
Cum toată lumea a căzut de acord că principalul vinovat este Ministerul Afacerilor Interne și STS, la care se adaugă și câțiva procurori, se presupune că toată lumea va fi de acord cu reformarea propusă de premierul Dăncilă.
Oare așa să fie? Îl vedem pe președintele Iohannis căzând de acord cu premierul Dăncilă? Recent președintele a propus semnarea unui pact, cu o denumire cam lungă și pompoasă: “Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României”. Pe același “parcurs european” au fost scoase din țară mii de fete și duse “la produs” în țările UE mai democratice decât biata noastră țară. Se speculează că tot acolo ar fi fost duse și Alexandra și Luiza, presupuse inițial că ar fi fost omorâte de monstrul din Caracal.
O reformă a Ministerului de Interne, demarată acum înseamnă reformă peste cadavrele unor fetițe. Se va ajunge la un compromis politic și reforma va întruni adeziunile tuturor factorilor politici?
Ne îndoim. Dacă, totuși, se va ajunge la un compromis legea respectivă ar trebui să se numească “Legea Alexandra”.
Lipsa acestei legi înseamnă o nouă condamnare a tuturor victimelor din ultimii 30 de ani la răpire, sechestrare, viol, moarte.
