Asculta acest articolGraba PSD-ului de a urgenta congresul organizându-l până la jumătatea lunii octombrie trădează nerăbdarea preşedintelui interimar de a depăşi perioada de instabilitate prin care trece partidul, dar şi dorinţa de a se fixa definitiv pe funcţie. Liviu Dragnea simte un anumit disconfort atâta vreme cât nu a fost ales de congres, ci doar de o conducere restrânsă a partidului. Ca interimar, simte că măsurile pe care le propune au o legitimitate restrânsă. De asemenea, nu avem de unde şti că nu este contestat deja şi în interiorul partidului.
Aşa cum îi stă bine unui partid mare, propunerile majore vin de la bază. Într-adevăr, PSD nu se îndepărtează de reguli. Mai mulţi lideri de filiale au anunat că îşi doresc să se organizeze un congres în următoarea lună. Dacă lucrurile vor merge în direcţia cerută din teritoriu, exact peste o lună PSD va avea structuri de conducere alese conform statutului.
La urma urmei, fiecare partid face ce vrea. Nimeni dinafară nu poate obiecta. Se constată că PSD este singurul partid în care se întâmplă ceva ce pare normal. Bine sau rău, nu are importanţă. Esenţial este că, spre deosebire de PNL, domină agenda publică.
În timp ce PSD se frământă să găsească o soluţie la o problemă, PNL se vede obligat să rezolve problema consilierei paranormale. Aleasă prima pe listă la alegerile din 2012 în consiliul primăriei generale Bucureşti, Simona Creţu a şocat o ţară întreagă prin năzdrăvăniile despre atracţia universală. Scriind pe o foie de hârtie că îşi doreşte să fie arestat primarul Sorin Oprescu, a fost ascultată de Univers şi lucrurile s-au petrecut cum şi-a dorit ea. Această persoană nu este consilieră într-o comună pierdută de lume, ci în cel mai mare consiliu local din ţară, în Bucureşti. Ea ridică mâna şi votează cum să se repartizeze banii în cel mai mare oraş din ţară. Întrebarea este câţi paranormali mai există între cei aleşi să reprezinte populaţia în structurile de putere?
Să nu ne înşelăm crezând că doar PNL are parte de paranormali. Sunt cu duiumul în toate partidele. PSD îl are pe iubăreţul Gheorghe Nichita, ales primar la Iaşi de câteva ori. După toată ruşinea pe care a suportat-o PSD, partidul lui Dragnea încă îl tolerează. În urmă cu câteva zile, între liderii din filiala primarului de Iaşi a avut loc o scumpă de bătaie. Nu ştim dacă şi ieşenii lui Nichita îşi doresc un congres care să clarifice definitiv situaţia în PSD.
Greşeala noastră fundamentală este că luăm partidele ceea ce, de fapt, nu sunt. Nu sunt asociaţii caritabile. Pentru majoritatea membrilor, partidele în care se înscriu sunt mijloacele cele mai la îndemână pentru a obţine beneficii personale. Este de neconceput promovarea unui ins capabil într-o funcţie publică fără sprijinul unui partid. Până şi paranormala atracţiei universale îşi dorea să câştige ceva de pe urma proiectelor pe care le promova. Nichita, datorită funcţiei pe care o avea, îşi putea supraveghea iubita. Acestea, şi multe alte minuni de acest gen, se petrec în interiorul partidelor, în timp ce liderii vorbesc despre mari proiecte de ţară.
Ar fi la fel de greşit să considerăm partidele o povară pe umerii contribuabililor. Dincolo de partea pitorească, există o preocupare reală din partea unor politicieni de a face ceva pentru binele tuturor. De ce nu reuşesc? Poate că personaje ca Simona Creţu şi Gheorghe Nichita ne-ar putea oferi unul dintre răspunsuri. Normalitatea şi paranormalitatea guvernează deopotrivă viaţa partidelor.
