Image 1
Image 2

Nord-Vestul ţării are nevoie urgent de o autostradă

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

harta-noua-autostradaChinezii vor ca în parteneriat public-privat să construiască autostrăzi şi drumuri expres

    În urmă cu circa un an şi jumătate, în Informaţia Zilei a apărut un material cu propunerea sătmăreanului Alexandru Cosma de construire a unei autostrăzi care ar duce la dezvoltarea judeţului nostru. Acesta a expus pe larg motivele şi modalităţile concrete de construire, inclusiv faptul că o companie chineză s-ar arăta interesată să o construiască în parteneriat public-privat (PPP).

Propunerea pe larg, cu argumente şi cu toate cele aferente, inclusiv o hartă a acesteia, se găsesc pe site-ul: http://orasulsatumare.wordpress.com/2012/06/05/mega-proiect-autostrada.
Redăm în continuare câteva din argumentele singurului sătmărean care a trimis propunerea atât firmei chineze cât şi autorităţilor române, care însă nu s-au arătat interesate de propunere.
Master-planul de transport de autostrăzi şi drumuri expres pentru următorii 20 de ani din întreaga ţară, din toate sursele de finanţare, se află în dezbatere publică până joi, 15 ianuarie. UE a cerut ca acesta să fie gata încă acum jumătate de an, dar s-a tot amânat. Deci, se mai poate face ceva până în 15 ianuarie pentru ca Satu Mare să fie prins în Master-plan, susţine autorul propunerii.

Satu Mare nu apare cu
autostradă în Master-plan

“Poate sunt singurul din Satu Mare care a trimis sugestii la Ministerul Transporturilor. Satu Mare nu apare cu autostradă în varianta iniţială, dar Baia Mare apare. Sper să fie în cea finală şi datorită argumentelor mele, cum că autostrada propusă e cea mai bună în raport de cost-beneficiu în zona de nord-vest”, îşi începe argumentaţia Alexandru Cosma.
E vorba despre o autostradă care să fie realizată în concesiune în zona de nord-vest a ţării, pe 3 judeţe. Zona e slab dezvoltată economic, iar pe principiul chinez “suntem slab dezvoltaţi pentru că nu avem o autostradă şi nu pentru că nu putem să o facem”, se poate spune că ar fi necesară aşa o construcţie.
“Am luat legătura cu chinezii de la CCCC, care s-au arătat interesati în a purta discuţii, dar autorităţile locale se pare că sunt depăşite. Deşi tot spun că vor să atragă investiţii, la proiectul meu cu aceşti investitori clar că nu au dorit să se implice. Au zis că e bun şi cam atât, probabil nu doresc să-şi forţeze atribuţiile. Acum circa 4 săptămâni am scris MT şi ministrului Rus, să se analizeze deodată cu Master-planul pe transport. Am primit un răspuns vag. Nu cred că trebuie să acceptăm ca statul să blocheze o investiţie privată. Chinezii ar veni cu banii băncilor lor şi ar face prin concesiune autostrada. Ce ar pierde statul din aşa ceva?”, mai spune sătmăreanul Cosma.
Apoi, continuă: “O zonă ca să se dezvolte are nevoie de autostradă, acesta e cel mai puternic vector de dezvoltare. Satu Mare nu apare pe harta cu autostrăzi ce urmează a se termina în 20 de ani. Nu se poate accepta aşa ceva, pentru că Satu Mare nu mai are altfel viitor. Am propus Ministerului Transporturilor în cadrul acestei dezbateri publice pe Master-planul de transport, construcţia în sistem concesiune/PPP (parteneriat public-privat) pe ruta Satu Mare-Supur-Zalău şi Supur-Suplacu de Barcău. Astfel, pe mai mult de o treime din autostrada Satu Mare-Supuru de Sus-Zalău şi Zalău-Suplacu de Barcău se unesc două direcţii diferite, una spre Timişoara, alta spre Cluj şi ţară. Astfel se face conexiunea cu reţeaua naţională de autostrăzi care e proiectată a se face în câţiva ani. În zona de nord-vest este prioritizată autostrada Cluj-Zalău-Suplacu de Barcău-Oradea. Pe ruta Suplacu de Barcău-Supur-Satu Mare ar fi cam 70 km, iar Oradea-Satu Mare direct ar fi cam 130 km. Deci, din moment ce Guvernul Rom]niei vrea să prioritizeze Oradea-Suplacu de Barcău-Zalău-Cluj, nu se impune o autostradă directă Oradea-Satu Mare pentru că ar costa statul mult. La fel şi cu Baia Mare-Cluj, nu trebuie făcută pentru că ar fi de cam 210 km, pe când Supur-Zalău ar fi de cam 40 km.
Satu Mare e într-un colţ de \ară, deci e de importanţă strategică. În zonă sunt 5 ţări membre UE, sau care urmează să devină membre UE. Municipiul Satu Mare are şi un aeroport cu pistă pentru orice tip de avion. Dacă se doreşte consolidarea acestei zone strategice e nevoie şi de o autostradă.
Am primit răspuns cu greu de la CNADNR, cum că pe ruta Satu Mare-Oradea nu este destul trafic pentru autostradă  sau drum expres. :i acest lucru e constatat de firma de consultanţă Aecom, care e consultantul pe Master-plan.
Totul depinde de UE, care vrea autostradă la Satu Mare şi de cabinetul Ponta, care se pare că nu vrea acest lucru.
Ar trebui chemate la discuţii firme care au în lume autostrăzi private. :i dacă se face prin concesiune/PPP o autostradă, tot atât se plăteşte utilizarea ei ca şi cum ar fi făcută din bani publici. Poate din cauza faptului că nu se ştie acest lucru, există o reţinere în plan politic pentru acest tip de realizare de autostrăzi foarte necesare. Destul de interesant e şi faptul că Ceauşescu a planificat autostrada Satu Mare-Supur-Zalău încă din 1977, însă nu apare nicio autostradă Baia Mare-Dej. Autostrăzile TEN-T Comprehensive se pot construi şi cu bani UE prin dezvoltare regională. Comisarul recent instalat Corina Creţu are 300 miliarde euro buget pentru diferite proiecte. Bani există, mai e nevoie numai de ambiţie politică”.

10 comentarii

  1. Si P D L ul condus de chioru ,cati km de Autostrada au facut in 10 ani?Va spun eu: 60 km Autostrada lui BOC Gilau Campia Turzi si vreo 40 a adaugat la Autostrada Soarelui!!!! In 10 aniiiiiiiiiiiiii!!!!Asta a fost Dictatura lui CHIORU!!!!Rusine Mondiala!!!!

  2. Promisiunile PSD si a reprezentantilor sai ca,Dorel Coica, Govor , Petric se dovedesc hilare.Practic,au tras pe sfoara alegatorii proprii ptr. a ocupa un loc confortabil si relativ stabil pe o perioada de 4 ani.
    Ma intreb ,care este parerea acestor alegatori?.

Lasă un răspuns

Connect with

ANALIZĂ ECONOMICĂ

Dolarul a crescut ușor

Leul nu a fost afectat la jumătatea săptămânii atât de creșterea inflației din ianuarie atât pe plan local cât și în Statele Unite.
Majorarea prețurilor din SUA a avut ca efect ieșiri de pe activele considerate riscante precum moneda unică sau cele de la marginea zonei euro. Astfel, media monedei maghiare s-a depreciat la 388,12 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3435 zloți/euro