Nicolae Manolescu a fost reales în funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România

Asculta acest articol

Scriitorul Nicolae Manolescu a fost reales în funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, pentru mandatul 2018-2023.

Nicolae Manolescu a fost ales preşedinte cu 744 de voturi pentru, a anunţat pe internet Horia Gârbea, preşedintele Filialei Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România. Acesta va fi cel de-al patrulea mandat al lui Nicolae Manolescu la conducerea Uniunii.

Pentru mandatul 2018-2023 de preşedinte al Uniunii Scriitorilor au mai candidat Dan Lungu, Ştefan Mitroi, Simona Vasilache şi Narcis Zărnescu.

Potrivit lui Horia Gârbea, Dan Lungu a obţinut 336 de voturi, Ştefan Mitroi, 98 de voturi, Simona Vasilache, 43 de voturi, iar Narcis Zărnescu, 7 voturi.

În total s-au dat 1.227 voturi (1242 voturi din care 15 anulate), a precizat Horia Gârbea.

Potrivit site-ului USR, regulamentul a impus ca urna cu voturile exprimate pentru Preşedintele USR să fie sigilată înainte de data începerii alegerilor de către Comisia de Monitorizare a Alegerilor, care o păstrează, într-un spaţiu securizat pe durata alegerilor, până la data numărării voturilor.

Pentru aceste alegeri, candidaţii şi-au publicat pe site-ul Uniunii programele de candidatură, respectiv „Raportul de activitate” – Nicolae Manolescu.

Nicolae Manolescu (78 de ani) a amintit în programul de candidatură de cei 20 de “procesomani” care “prejudiciază”, spune el, “existenţa unei uniuni”.

“La baza Programului meu de candidatură stau câteva idei simple”, scrie Nicolae Manolescu. “Cea dintâi este de a continua şi totodată de a dezvolta ceea am realizat în mandatele precedente. O reformă adevărată tocmai în aceasta constă: a nu pierde ceea ce s-a dovedit bun şi a face şi mai bine în viitor. În condiţiile de instabilitate a societăţii româneşti actuale, păstrarea a ceea ce este util reprezintă aproape o provocare. Cred în continuitatea identitară şi culturală a USR într-o perioadă de convulsii şi primejdii politice, economice şi sociale şi resping cu toată convingerea o „reformă”, cum este aceea a procesomanilor noştri, prin care douăzeci de scriitori nu fac decât să prejudicieze existenţa unei uniuni de breaslă care este compusă din 2620 de membri”.

Scriitorul mai are în vedere “atât păstrarea valorilor patrimoniale, atâtea câte posedă USR, cât şi apărarea acelor dispoziţii legale în favoarea scriitorilor pe care le-am obţinut. Ştiţi bine că acest lucru n-a fost uşor. Faptul că am reuşit să convingem statul de necesitatea unui parteneriat public-privat pentru susţinerea culturii scrise şi că există acum o lege specială ce permite apariţia publicaţiilor noastre reprezintă un câştig inestimabil. E vorba totodată de apărarea valorilor morale caracteristice lumii civilizate, valori deopotrivă naţionale şi europene, înscrise din capul locului în Statut. Bulversarea întregului peisaj politic din ultima vreme trebuie să ne pună în gardă: scriitorul este prin natura meseriei lui liberale paznicul limbii şi literaturii unui popor. Adevărata literatură nu e militantă, dar scriitorul poate fi, el, un militant pentru ceea ce este nobil şi, din păcate, fragil în societate”.

Un alt obiectiv al lui Manolescu este multiplicarea “Galei Poeziei” cu prilejul Centenarului: “ea va avea loc în mai multe localităţi a căror istorie este nemijlocit legată de Marea Unire”.