Muzeul Memorial “Iosif Vulcan” din Oradea a găzduit simpozionul “JUDEŢELE DE GRANIŢĂ ŞI CENTENARUL”

Asculta acest articol

Dedicat Centenarului României, evenimentul de vineri, 26 octombrie, de la Muzeul “Iosif Vulcan” a prilejuit întâlnirea unui numeros public – scriitori, oameni de cultură, elevi, studenţi – cu una dintre cele mai interesante expoziţii de carte, ziare, reviste, diverse documente apărute în perioada de pregătire a Unirii, în perioada Primului Război Mondial, precum şi în perioada introducerii administraţiei româneşti în Transilvania.

Proiectul “JUDEŢELE DE GRANIŢĂ ŞI CENTENARUL”, după cum a prezentat scriitorul Ioan Moldovan, directorul revistei Familia,  se desfăşoară pe linia graniţei de Vest, cuprinzând judeţele Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, teritorii rămase după 1 decembrie 1918 dincolo de linia de demarcaţie trasată de Antanta, fiind eliberate de Armata Română în prima jumătate a anului 1919. Vorbitorul a apreciat faptul că acest proiect interesant vine în întâmpinare şi completează în mod fericit un alt proiect dedicat Unirii, intitulat “Revistele Centenare”.

Organizator: Centrul Multicultural Poesis

Judeţele graniţei de Vest locuite majoritar de români, dar cu o semnificativă populaţie minoritară maghiară, s-au aflat într-o situaţie aparte după Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Aceste teritorii în prima parte a anului 1919 au rămas sub administraţia maghiară sau, cum a fost cazul Banatului, sub ocupaţia armatei sârbe. De asemenea, Maramureşul istoric a fost ocupat de armata ucraineană.

Dumitru Păcuraru, directorul revistei Poesis din Satu Mare, a precizat că Proiectul “JUDEŢELE GRANIŢEI DE VEST ŞI CENTENARUL” face parte din proiectul de anvergură naţională finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, proiect dedicat CENTEANRULUI ROMÂNIEI,  prezentând evenimentele premergătoare Unirii, rolul personalităţilor, pregătirea generală a populaţiei pentru unirea tuturor românilor într-o singură ţară.

A fost evidenţiat meritul memorandiştilor, precum Ion Raţiu, Vasile Lucaciu, Gheorghe Pop de Băseşti, Eugen Brote, A. Popovici, al deputaţilor români ajunşi în Parlamentul de la Budapesta Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu, rolul presei româneşti din Transilvania  în pregătirea actului Unirii. 

Scriitorul şi profesorul universitar dr. Mircea  Popa, autorul unor cărţi de referinţă pentru cunoaşterea istoriei şi culturii naţionale, printre care, legat de tematica proiectului, se remarcă “Istoria presei literare româneşti din Transilvania de la începuturi până la 1918” (în colaborare cu Valentin Taşcu, Cluj-Napoca, 1980, reeditată în 2003), a făcut o incursiune în istoria presei româneşti, a scos în evidenţă rolul scriitorilor, al presei, al cărţii, în conturarea ideii de identitate naţională, culminând cu actul de la 1 decembrie 1918.

A fost prezent un numeros public, scriitori, istorici, oameni de cultură din întreaga ţară

Printre cei prezenţi la simpozion s-au remarcat istorici, scriitori, oameni de cultură din întreaga ţară,  precum  Vasile Dan, redactor şef al revistei Arca din Arad, Vasile Lucian Szabo (Timişoara,)  Florin Ardelean, Ioan P. Pop, Sorin Lavric (Bucureşti), Irina Georgescu (Bucureşti), Adrian Popescu, redactor şef, revista Steaua (Cluj), Gheorghe Pârja (Maramureş), Viorel Mureşan (Sălaj), Senida  Poenaru (Târgu Mureş), Ştefan Luca Ouatu (Iaşi), Andrei Doboş (Cluj), Paşcu Balaci (Oradea) Radu Ulmeanu, George Vulturescu, Adriana Zaharia (Satu Mare) Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Andrei Pintea, Angela Popescu (Cluj) etc.

Pe parcursul dezbaterilor s-a scos în evidenţă rolul presei din perioada dificilă, incertă, când teritoriul din vestul şi nord-vestul României – ţinuturile Maramureşului, Crişanei şi Banatului – se aflau dincolo de linia de demarcaţie stabilită de puterile Antantei.

Prima Declaraţie de Independenţă a fost proclamată la Oradea 

La 30 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român Central (C.N.R.C) sau Marele Sfat al Naţiunii Române. Acest fapt a fost adus la cunoştinţa opiniei publice de către ziarele epocii prin manifestul “Revoluţia a învins. S-a constituit Consiliul Naţional Român”.

La iniţiativa lui Ion Flueraş, s-a constituit la 31 Octombrie 1918 Consiliul Naţional Român Central.

Sub conducerea C.N.R.C. lupta naţională a românilor a intrat în luna noiembrie 1918 în faza ei decisivă. În toată Transilvania, în Banat, Crişana şi Maramureş, era creată o situaţie revoluţionară.

Peste o lună, la 1 decembrie 1918, avea loc Marea Adunare de la Alba Iulia şi se decreta alipirea Transilvaniei la România.  În sufletele românilor aflaţi dincolo de linia de demarcaţie Unirea s-a înfăptuit, dar teritoriiile judeţelor de graniţă, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş, aveau să fie eliberate de Armata Română rând pe rând, din aprilie până în august 1919.

Următoarele sesiuni de comunicări vor avea loc în Arad, Timişoara, Satu Mare, Baia Mare, în şcoli, în instituţii de cultură, în locaţii cu valoare simbolică pentru Unire, pentru Centenarul României.