Mai există modele?

Asculta acest articol

Epidemia declanșată pe toate meridianele lumii a globalizat neputința tuturor statelor în fața unui virus căruia știința contemporană nu-i poate face față.

Extinderea fără limite a noului coronavirus Covid-19 a pus semnul egal între guverne, exprimate prin greșelile făcute. Măsurile exagerate, ca și lipsa unor măsuri elementare, au condus, în general, la rezultate negative. Țări care în prima perioadă au fost lăudate pentru modul în care au gestionat situația au sfârșit prin a avea și ele exact aceleași probleme ca restul țărilor.

Exemplul Germaniei este edificator. Focarul de la abatoare anulează toate măsurile luate la începutul crizei. Dacă ar fi fost vorba despre un abator din România, automat ar fi fost interzis exportul cărnii românești în UE. Nu este cazul Germaniei. Așa cum există colesterol bun și rău, se pare că există și coronavirus bun și rău.

Iată că, totuși, egalizarea nu este tocmai perfectă.

În fața unor probleme globale omenirea așteaptă salvarea din partea marilor puteri. SUA au salvat Europa și în primul și în al doilea război mondial.

Nu trebuie omis nici rolul lor în căderea regimurilor comuniste la sfârșitul secolului 20, precum nu trebuie uitat nici planul Marshall care a condus la dezvoltarea țărilor secătuite de război. Banii americani au făcut din Germania o mare putere economică.

Un ajutor american pentru Europa este acum exclus. Mai degrabă ar putea veni din China, o țară tot mai deschisă pentru investiții.

Diferența dintre capitalul american și cel chinez este că odată cu banii americani au exportat și valorile și principiile democrației liberale. Din păcate, țările din centrul și estul Europei au rămas sub sfera de influență a Rusiei sovietice.

Tot Americii i se datorează spargerea cortinei de fier. Acum, datorită pandemiei, cetățenii americani au interzisă intrarea în Uniunea Europeană.

SUA nu mai reprezintă un model invidiat de toată lumea, demn de urmat. În contrapartidă, nici Marea Britanie, care a părăsit UE, nu reprezintă un model.

Germania nu are ambiția de a deveni un model. Mărginindu-se să profite economic de poziția ei în Uniune, nu o interesează să exporte și democrație în țările care au devenit piață de desfacere a produselor sale.

De fapt, și celelalte țări dezvoltate din UE sunt mai mult interesate de forța de muncă ieftină din fostele țări comuniste decât de ajutorarea lor.

Pandemia are meritul de a fi așternut uitarea pe dezbaterea pe tema Europei cu două viteze. Acum Europa are câte viteze vrea. Se va vedea acest lucru după ce vor fi repartizate fondurile europene.

O primă întâlnire a liderilor europeni a avut loc online, în 21 iunie. Nu s-a ajuns la o înțelegere. Următoarea întâlnire a liderilor europeni va avea loc pe la mijlocul lunii iulie. De data aceasta față în față. României i-ar reveni 33 de miliarde, dar se vehiculează și alte sume.

Țările au opinii diferite despre cei 750 de miliarde de euro. Unele vor mai puține credite și mai multe ajutoare. Se înțelege că România vrea ajutoare. Dacă se va decide ca banii să se acorde prin credite, firmele românești sunt dezavantajate prin nivelul dobânzilor, de câteva ori mai mari.

Presupunând că președintele chiar se va bate pentru acești bani, așa cum promitea la întânirea din iunie, și România chiar va primi miliarde de euro, va urma vreun model de dezvoltare? Va proceda în stil german? Va urma modelul american, micșorând impozitele și taxele pentru a încuraja capitalul privat? Nu există un plan pus pe hârtie. Despre o consultare a tuturor partidelor nici nu poate fi vorba.

Poate că vindem pielea ursului din pădure, dar și așa ar trebui un proiect de buget pe lângă simplul anunț că banii vor fi folosiți pentru infrastructură, pentru îmbunătățirea sistemului sanitar și educațional.

În lipsa unui model asumat, se înțelege că România va urma propriul model, cunoscut de toată lumea. Kilometrul de autostradă realizat de multinaționale va fi de câteva ori mai scump decât în alte părți, spitalele se vor construi în ritmul de până acum, iar educația va primi cam ceea ce a primit până acum, adică resturi.

Cu toate acestea, suma care va reveni României va arăta capacitatea președintelui Iohannis de a se impune în fața liderilor europeni. Dacă va veni de la Bruxelles acasă cu mărunțișuri, rezultatul negocierilor se va reflecta în rezultatele obținute de PNL la alegerile locale și, mai ales, la parlamentare.