Image 1
Image 2

“Lupoaica lui Traian” din faţa Muzeului Naţional de Istorie a României a rămas fără coadă

Lupoaica fără coadă
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Lupoaica fără coadă
Lupoaica fără coadă

Coada “Lupoaicei” care face parte din monumentul aflat în faţa MNIR s-a desprins duminică şi a fost preluată de reprezentanţii Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic din cadrul Primăriei Generale a Capitalei, a declarat purtătorul de cuvânt al muzeului pentru News.ro.

“Coada s-a desprins”, a declarat Adela Stan, purtător de cuvânt al Muzeului Naţional de Istorie a României, pentru News.ro. “Credem că s-au sprijinit de ea când au făcut fotografii. Mulţi trecători obişnuiesc să se sprijine de monument. Ieri (duminică, n.r), jandarmul de serviciu a fost anunţat de un trecător că acea bucată s-a rupt”, a mai spus reprezentantul MNIR.

Monumentul se află în administrarea Primăriei Generale a Capitalei. “Coada era la faţa locului când reprezentanţi ai Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic au luat-o. Nu credem că a fost vandalizată, dar acum este o statuie care trebuie restaurată”, a afirmat Adela Stan, care crede că vor fi luate măsuri pentru că “nu oricine se poate sprijini de ea, este totuşi un ansamblu statuar”.

În faţa muzeului nu există camere video, a precizat reprezentantul MNIR, aşa că nu se poate vedea când s-a rupt bucata.

Statuia Împăratului Traian, operă din bronz a lui Vasile Gorduz, are o înălţime de 2,15 metri şi 500 de kilograme şi a fost inaugurată în 2012.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

DRUMUL UNEI OPERE DE ARTA

Cum a ajuns pictura “Moartea Fecioarei” de Caravagio in colectia muzeului Luvru

Acest tablou ilustrează revoluția iconografică și formală pe care Caravaggio a instigat-o la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Distantandu-se de pretioasa, afectata moda manierista, artistul a inaugurat un stil franc, robust, energic. El și-a asumat sarcina de a traduce realitatea și emoțiile oamenilor fără a se îngrijora de convențiile reprezentărilor sacrului. Impactul său asupra evoluției concepțiilor picturale în secolul al XVII-lea a fost considerabil.