Legea consumatorului vulnerabil a fost elaborată când criza energetică nu avea amploarea actuală

Asculta acest articol

Legea consumatorului vulnerabil a fost elaborată într-o perioadă de timp în care criza energetică nu avea amploarea pe care o vedem astăzi, astfel că nu ar trebui să aşteptăm neapărat foarte multe răspunsuri dinspre aceasta, a declarat George Jiglău, lector universitar în Ştiinţe Politice la Universitatea Babeş-Bolyai şi preşedinte al Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD), în cadrul unei dezbateri de specialitate.
“Trebuie să fim conştienţi că ea a fost elaborată (Legea consumatorului vulnerabil – n.r.) într-o perioadă de timp în care această criză energetică nu avea amploarea pe care o vedem astăzi. Prin urmare, cred că e bine să pornim de la premisa că nu ar trebui să aşteptăm neapărat foarte multe răspunsuri dinspre Legea consumatorului vulnerabil care să fie valabile raportat la contextul pe care îl vedem astăzi.
Legea consumatorului vulnerabil face câţiva paşi importanţi înainte în ceea ce priveşte definirea sărăciei energetice, inclusiv faptul că este specificat în limbajul legal acest termen al nevoilor minimale, care cred că a fost un pas înainte. De altfel şi sărăcia energetică apare specific menţionată în această lege.

Legea a fost cerută României de Comisia Europeană în contextul liberalizării piețelor

Să nu uităm că este o lege care ne-a fost cerută de către Comisia Europeană în contextul liberalizării pieţelor, deci mesajul a fost că nu putem face liberalizarea pieţelor, sau nu e considerat un proces finalizat până când nu există un cadru legal care să vizeze în mod direct consumatorii vulnerabili de energie. De aici încolo, însă, Legea consumatorului vulnerabil reglementează modalitatea prin care statul acordă aceste ajutoare de încălzire plus alte câteva mici instrumente care ar trebui să vină în sprijinul celor care au dificultăţi în a-şi plăti facturile de energie (…) problema cea mai mare este că, în esenţă, şi prin Legea consumatorului vulnerabil problema sărăciei energetice este legată aproape doar de venit”, a spus Jiglău, potrivit Agerpres.
Acesta a explicat că Legea consumatorului vulnerabil “nu leagă la modul foarte concret problema sărăciei energetice”.
“Practic, marele neajuns, în pofida acelor paşi înainte, care e bine să fie amintiţi, este că Legea consumatorului vulnerabil nu leagă la modul foarte concret problema sărăciei energetice, inclusiv nevoile energetice minimale, de chestiunea eficienţei energetice, de eficienţa clădirilor, de comportamentul din interiorul gospodăriilor, de dotările gospodăriei, în aşa fel încât să putem aborda această problemă într-un mod integrat aşa cum încercăm noi să propunem. Cel puţin de când există Observatorul, dar şi de când în echipă extinsă ne ocupăm de acest subiect”, a menţionat lectorul universitar.

Nevoia energetică minimală se va stabili prin ordin al ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale

La rândul său, Silvia Dinică, senator şi preşedinte al Comisiei Ştiinţă, inovare şi tehnologie, a susţinut că, deşi sărăcia energetică este definită în funcţie de consumatorul vulnerabil, a faptului că acesta nu îşi poate acoperi aceste nevoi energetice minimale, este specificat faptul că nevoia energetică minimală se va stabili ulterior prin ordin al ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Demnitarul a afirmat că, în acest moment, nu se ştie câte persoane se află în situaţie de sărăcie energetică, iar conform statisticilor Ministerului Muncii, există 507.000 de beneficiari de ajutoare de încălzire pentru lemne, în timp ce pe partea de gaze naturale sunt în jur de 10.000 de beneficiari.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) a organizat, vineri, o dezbatere online despre necesitatea aprobării nevoilor energetice minimale, în contextul crizei energetice pe care România o traversează.